Moartea polițistului, căzut cu motocicleta într-o groapă din București, în timp ce era – se spune – la datorie (deschidea coloana oficială a vicepremierului de atunci) a provocat un uriaș val de indignare, de revoltă. Anchete sunt în derulare.
Nu mult după, moartea, ca într-o ambuscadă pe timp de război, a oamenilor din Colectiv, prinși ca într-o groapă de flăcări, arși și asfixiați, răniți îngrozitor, supraviețuitori care, poate, vor mai avea o viață cât de cât normală, a provocat un tsunami politic la București. Și a dus la căderea unui guvern. Anchete sunt în derulare.
Moartea tânărului din Balș, căzut cu bicicleta într-o groapă, n-a provocat nimic. Poate câte o știre. Acum o săptămână. N-are nimic spectaculos, dar tragedia e acolo. Groapa era săpată. Ancheta este în derulare.
Un tren trece printr-un cartier al Bucureștiului, printre case. În fiecare an, aproape fără excepție, provoacă o victimă. Sunt și câteva cruci, pe marginea terasamentului. Oamenii, cu copii, trec zilnic peste calea ferată ca să îi ducă pe cei mici la grădinițe și școli. Și înapoi. Nu există nicio trecere pietonală peste calea ferată. Câteodată trenul lovește un om. Sau doi. S-a …întâmplat. Calea ferată e acolo. Câteodată duce pe cineva direct la groapă. În cartierul „23 august”.
Am scris despre, am făcut o petiție, „Trenul care ucide”, anul trecut. După un timp, la Republica, a apărut un mic cort al unui politician unde se strângeau semnături pentru o petiție cu același titlu. Era înainte de alegeri. Nu există nicio anchetă. Sunt patru instituții care ar trebui să se adune pentru a rezolva problema securității transportului și accesului pietonal.
Un copil cade într-o fosă. Și moare.
Și altele asemenea.
Sunt gropi și gropi. Unele săpate la propriu și lăsate de izbeliște. Altele, apărute din neglijență, din incompetență. Administrația „sapă” aceste „gropi”, mici-mari ambuscade, în care auzim, din când în când, că a mai căzut cineva. Și a murit.
Neglijențe, comodități, incompetențe, delăsare, uneori cinism ale unor oameni plătiți să își facă treaba. Ca să nu mai moară oameni AȘA.
Nu mă pot abține și dau acest mic exemplu care, atunci, m-a uluit. Eram în Franța, într-o universitate dintr-un orășel. Plec dimineața spre facultate, pe jos (distanțele sunt mici acolo), și văd, în fața unui magazin, care nu deschisese încă, o mică groapă. „Aha, uite-o groapă!”. După cursuri și două ore de bibliotecă, mă întorc pe același drum. La un moment dat, am realizat că am trecut de locul cu groapa aia. Mă întorc și nu am mai văzut nici urma ei! M-am uitat bine. Nu mai era. Trotuarul era lună. Magie neagră!
Peste o zi-două, le spun unor prieteni despre chestia asta. S-au uitat la mine și mă întreabă:” da’ ce ți s-a părut ciudat? magazinul a sesizat telefonic despre groapă, sau poate vreun funcționar de la primărie a trecut și el pe acolo, serviciul de la primărie a dat dispoziție imediat să se remedieze, a venit echipa…și gata”. Și GATA. N-a căzut nimeni în ea, nu și-a rupt nimeni picioarele, n-a murit nimeni. GATA. Oamenii și-au făcut treaba.
Nu mă pot abține și dau acest mic exemplu care nu m-a uluit. Locuiam pe bulevardul Șincai. De câteva ori pe an, noaptea, câteodată și ziua, de ani buni, echipe veneau și sudau șina de tramvai în aceleași trei locuri, pe care le cunoșteam, între Timpuri Noi și Tineretului. Într-o noapte, ne întorceam de la teatru, iar, echipa suda, adică unu’ suda și șase fumau sau/și vorbeau. Pe trotuar, cineva, părea să fie șeful, „bună seara”, „văd că de ani de zile vin echipe să sudeze aici”, „păi dacă se strică”, „da’n-ar fi bune șine bune, să nu se mai strice la trimestru?”, „păi, și noi ce mai facem?”.
Ne-am săturat toți, cred, de asemenea exemple, de cum e la noi și cum e la ei. De gropi căscate, de fose neastupate, de oameni care, nefăcându-și treaba, sapă gropi pentru nevinovați. Se semnează hârtii, ordine, state de funcțiuni, se prelucrează normative, se face formal instructajul, se consumă o groază de resurse și…
Groapa e acolo. De multe ori în alt loc.Uneori, în același loc. Dar cineva cade în ea și moare. Și se deschid anchete și, asta-i culmea!, mortul de la groapă nu se mai întoarce. Dar unde se contabilizează aceste morți? În sondaje, analize nu apare categoria: „morți din cauza greșelilor, neglijențelor, incompetențelor administrației”.
Funcționarii pot fi liniștiți. Groapa e plină.
Oricum, apar altele. Poftiți, vă rugăm!
Text apărut pe blogul autorului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.