O dată la trei ani, mii de elevi cu vârsta de 15 ani din peste 80 de țări dau testul PISA, care le măsoară competențele în trei domenii-cheie - citire, matematică și științe, dintre care unul ocupă prin rotație, la fiecare rundă de testare, locul central. Administrate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), testele PISA, la care elevii români se situează mereu pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, au rolul de a evalua nivelul abilităților necesare unui tânăr pentru a-și găsi locul într-o societate a cunoașterii. „De ce se preocupă OECD de abilitățile copiilor de clasa a IX-a, când ar trebui să să se uite la rezervorul de talente de pe piața muncii? Pentru că ei se uită la abilități la modul predictiv: Dacă ai aceste abilități la 15 ani, eu pot să îți prezic ce abilități vei avea la 18 ani. Ce anume ramuri industriale poți să dezvolți la tine în țară, în funcție de talentul pe care îl ai disponibil. Ăsta e interesul lor”, spune Dragoș Iliescu, profesor la Universitatea din București, specializat în psihologie organizațională și măsurare psihologică.
Cum măsori capacitatea cuiva de a rezolva probleme dinamice
În prezent, face parte din grupul de lucru care elaborează itemii care măsoară rezolvarea adaptativă de probleme pentru un alt test administrat de OECD, care evaluează, de această dată, abilitățile populației adulte - PIAAC. În ultimii ani, pe lista abilităților secolului 21 a apărut rezolvarea de probleme dinamice, pentru că în viața reală situațiile sunt mult mai complexe decât o arată manualele care vorbesc despre trenuri care pleacă din punctul A spre punctul B.
„Te duci la cumpărături, dar între timp soția îți dă un mesaj să mai iei și altceva, strada pe care voiai să mergi este închisă și trebuie să alegi alt traseu”. Succesiunea aceasta de scene este una dintre cele mai banale, dar felul în care un individ alege să răspundă la ele vorbește despre existența sau absența unei abilități. De-a lungul timpului, Dragoș Iliescu s-a specializat în măsurare psihologică, despre care spune că reprezintă o parte importantă a psihologiei organizaționale. „În România, pentru că psihologia a avut acest traseu bizar din cauza comunismului, inspirația pentru psihologia organizațională a fost americană, nu europeană. Ce este tipic pentru psihologia muncii în America este că 70-80% din lucrurile cu care se ocupă țin de selecția de personal, unde, evident, lucrezi cu teste. Cu alte cuvinte, formația mea în psihologia muncii și organizațională a fost în proporție de 80-90% legată de selecție de personal, de măsurare a abilităților, tendințelor, preferințelor. De aici, e doar un singur pas până la a ajunge să adaptezi teste, să generezi teste, pentru că în România nu aveai teste, asta era situația. Revoluția ne-a prins cu o baterie de zero teste de evaluarea a adulților”, explică Dragoș Iliescu.
O platformă de teste școlare pentru elevii români
Specialistul s-a implicat într-o serie de proiecte de măsurare psihologică la nivel internațional, iar în ultimii ani a dezvoltat la București o platformă de teste școlare - BRIO, unde părinții, profesorii și elevii găsesc teste de română și matematică pentru clasele I-XII, dar și teste de inteligență, de personalitate sau de stiluri de învățare.
Cum a ajuns de la crearea de teste pentru organizații la fondarea unei platforme care se ocupă de testarea elevilor români? „Psihometria este un melanj între matematică și științele educației, pentru că psihologia lucrează cu modele matematice rezonabil de complexe, care îți descriu cumva relația dintre ceea ce tu vrei să măsori, care de obicei e intangibil, și comportamentele lor observabile - răspunsul la o întrebare. Știința asta se studiază foarte puțin și în Europa, sunt foarte puțini experți la nivel internațional, și odată ce te specializezi în acest domeniu, începi să fii cerut în proiecte din ce în ce mai mari, de acolo este un pas până la a te ocupa de psihologie educațională”, spune Dragoș Iliescu.
„Simțisem pentru prima dată greul unui sistem de educație neperformant”
Expertul povestește că ideea BRIO a apărut în urmă cu 7 ani, când se afla pe un aeroport din SUA. „Orice companie are o poveste „de garaj”....Am lucrat la teste educaționale, pentru GMAT, pentru guverne și trăiam cu frustrarea că fac asta pentru alte țări. Acum 7 ani, eram pe un aeroport din SUA, cu Tom Oakland, mentorul meu profesional, care a murit în mod tragic în urmă cu 5 ani. Ne întorceam din Brazilia și îi spuneam: Cum pot să fac ca să îmi ajut copiii mei să performeze mai bine? Cel mic avea un an, iar cel mare 10, trecuse în clasa a V-a și atunci simțisem pentru prima dată greul unui sistem de educație neperformant. Tom mi-a răspuns: Dragoș, ce fel de întrebare e asta? Tu ce faci, care e specializarea ta? Fă-o pentru România”, spune Dragoș Iliescu.
Așa a apărut proiectul BRIO cu teste construite realizate de profesori de gimnaziu și liceu și de învățători conform programei din România. Potrivit fondatorului BRIO, testele de matematică sunt alcătuite dintr-o bancă de 20.000 de itemi, testați înainte pe eșantioane reprezentative de elevi. Itemii au fost apoi auditați de Gazeta Matematică. „Am plătit companii de culegere de date, care să meargă și să culeagă aceste date reprezentative pentru populația școlară. La matematică, coordonator a fost profesorul Ion Roșu, iar toți itemii au fost verificați apoi de profesorul Radu Gologan. Unii itemi i-am aruncat, pe alții i-am păstrat și așa am ajuns la cei 20.000”, afirmă Dragos Iliescu.
O treime dintre elevii români au anxietate de testare. „Subevaluăm sistematic o treime din populația școlară a României”
Întrebările nu se repetă, chiar dacă elevii dau de mai multe ori același test, dar își păstrează nivelul de dificultate. Testarea pe platformă se face în baza unui abonament al cărui preț variază de la 25 de lei pe lună, respectiv 250 de lei pe an până la 49 de lei pe lună, 490 de lei pe an. Fondatorul BRIO recomandă testările repetate. „Testarea aduce beneficii pentru toate cele trei categorii de participanți la educație - elevi, părinți, profesori. Testarea e învățătură. Există o diferență între a recunoaște și ceea ce în psihologie înseamnă recall, capacitatea de a rememora fără să recunoaștem un lucru. Degeaba stai să citești o poezie, fără să o spui din memorie tu nu o să creezi căile neuronale necesare. Testarea te obligă la recall, pentru a rezolva o sarcină și este mai bună decât repetarea. În plus, în jur de 30% din populația școlară a României are o formă sau alta de anxietate de testere. Evident că anxietatea de testare afectează performanța, iar noi subevaluăm sistematic o treime din populația școlară a României. E prea simplu să zici că performanța la test ține doar de abilități. A testa și a retesta duce la desensibilizare, duce la obișnuirea cu contextul respectiv”, crede Dragoș Iliescu.
Potrivit lui, testele făcute acasă le oferă părinților date despre nivelul la care se află copilul lor, în contextul în care aceștia trăiesc ce multe ori într-un vid de informație. Specialistul a povestit că, pe când se afla în clasa a VI-a, fiul lui a luat nota 7 în teza la matematică. „Nu îmi stă în obicei să contest o notă, dar m-am dus la școală pentru a o întreba pe profesoara ce a greșit. Mi-a răspuns că a greșit la matematică. Am întrebat-o ce pe ce să insist, ce să lucreze, e mi-a răspuns: Din culegeri… Am văzut ulterior că greșea la puteri și la ecuații și acolo trebuia să lucreze. Testele BRIO îți spun de pildă dacă ești alfabetizat într-o anumite chestiune și câte ore mai trebuie să lucrezi pentru a ajunge competent”, explică Dragoș Iliescu.
„Nota este 100% obiectivă”
Expertul spune că există o corelație între rezultatele de pe platforma BRIO și cele la Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat. „Pe baza acestei relații pe care BRIO o are cu Evaluarea Națională și cu BAC-ul noi am dezvoltat niște algoritmi care dau un sistem de semaforizare - intri într-o zonă roșie, galbenă sau verde. Dacă ești în zona verde, practic poți garanta că acel copil are abilitățile necesare pentru a lua Evaluarea Națională sau că vei lua Bac-ul. Dacă ești în zona galbenă, trebuie să mai lucrezi, dacă ești în zona roșie există o posibilitate mare să nu treci examenul.
Un copil care știe bine matematică se va descurca în orice condiții. Calitatea măsurării oferită de noi apreciază mult mai bine abilitatea pură, care este în capul copilului. Odată ce ai detectat abilitatea respectivă, că ea este aplicată într-un context sau în altul, e mai degrabă secundar”, explică el.
Este convins că sistemul de educație din România se va duce, în scurt timp, spre testarea standardizată. „Fiecare elev primește același item, de aceeași dificultate, care este notat și interpretat în același fel. Iar testul respectiv este prestat, știu ceva despre calitatea testului respectiv. Atunci când lucrezi cu testarea standardizată, itemii respectivi sunt pre-pilotați, pe eșantioane reprezentative de copii, de tipul celor care dau testul respectiv.
În plus, răspunsul la întrebările respective este notat univoc, nota este 100% obiectivă, iar ăsta nu este un lucru mic. În România, există diferențe masive între nota dată de primul corector și cea dată de-al doilea corector”, subliniază Dragoș Iliescu.
În prezent, BRIO colaborează cu 200 de școli, însă obiectivul pentru următorii doi ani este să ajungă la 35-40% dintre elevii români și la 25% din unitățile de învățământ din țară. Totodată, start-up-ul românesc își propune să ajungă pe piețele externe din America Latină și Orientul Apropiat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mă întreb, cei care v-au dat like vi l-au dat așa, din inerție, ori au verificat? Eu am verificat în 2 minute.
Gratis e varianta ideală, dar numai dacă cineva a plătit deja, statul, școala, etc, toate astea cer efort, timp, bani, dezvoltatorii ăia nu pot lucra pe surcele...