Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Povești incredibile cu roboți se scriu în bibliotecile publice de la țară

Imaginați-vă un robot care ar culege merele dintr-un copac fără ajutorul nostru, ori un dispozitiv care ne-ar avertiza când un răpitor se apropie de animalele dintr-o curte. Ceea ce astăzi este imaginația unor copii din Vâlcea, mâine ar putea fi realitate, afirmă trei bibliotecare din comunele Păușești-Măglaș, Frâncești și Tomșani.

Ioana Goran, Mariana Bărbulescu și Georgeta Cîrstea găzduiesc, fiecare la biblioteca din comuna ei, cluburi de coding și robotică, în cadrul unui proiect inițiat de Fundația Progress: Code Kids, iar din vara lui 2022 îi ghidează pe copii în proiectul Fundației Vodafone România: Școala verde din viitor. 

La bibliotecă, copiii învață noțiuni de programare, construiesc roboți, desenează și scriu linii de cod. Asta se întâmplă în România, o țară rămasă pe ultimul loc în UE la competitivitate digitală, potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022.

600 de micuți sunt înscriși în acest program al Fundației Vodafone România, desfășurat în bibliotecile publice din ruralul mic, prin care copiii imaginează soluții tehnologice la problemele comunității cărora le aparțin. Pentru unii dintre ei este o joacă, pentru alții ar putea fi o alegere de parcurs educațional și profesional. Pentru cele trei bibliotecare însă, invitate la Podcastul de Fapte Bune, copiii pe care îi întâlnesc zilnic - și nu doar la cluburile de programare și robotică Code Kids - au devenit familie. Pe ei îi motivează, cu ei învață engleza, cu ei fac drumeții, ori le serbează zilele de naștere și cu ei participă la competiții și târguri regionale și naționale de Știință.

Puteți asculta Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

Întrebată cum îi aduce la bibliotecă pe niște copii de 7 ani ori pe adolescenți, Ioana Goran, gazda bibiliotecii publice Antim Petrescu din Păușești-Măglaș spune, cu umor, că secretul este ea. „Nu-i las să se plictisească”, afirmă povestind cum grupele ei de cursanți au parcurs primul modul de programare mai devreme decât prevedea calendarul. Așa că unul dintre ambasadorii clubului a încercat să construiască cu programatorii aflați la început de drum roboți”. Ioana Goran are la clubul deschis în 2017 și cursanți puțin mai mari de 6 ani: „I-am acceptat datorită pasiunii lor pentru robotică și știu că pot dobândi cunoștințe digitale adaptate vârstei lor”.

Adolescent: „Nu știam să vorbesc cu tati meu”

Copiii fac echipă și socializează, se ajută la lecții și dobândesc și noțiuni de inteligență socială, nu doar de programare, spune Mariana Bărbulescu. De 31 de ani bibliotecar, mărturisește că și-a regăsit copilăria în această profesie devenită misiune. „A fost bucuria mea să vin în sprijinul copiilor și al comunității. Să dezvolt și să îi implic în activități de dezvoltare personală, de educație socială și de mediu - până la coding, care a apărut în viața noastră în urmă cu 4 ani la Frâncești”. Vorbește despre copiii care au învățat în bibliotecă nu doar să-i deschidă ușa unei profesoare ori să ridice caietul căzut al atcuiva, ci și să își lege șireturile. Peste ani avea să îl revadă pe unul dintre ei, „băiatul cool” care umbla cu șireturile desfăcute. S-a întorsese acasă, cu părinții, la Frâncești, iar primul lui drum a fost la bibliotecă. Cu o sacoșă cu pixuri, creioane, cărți de colorat și brelocuri, donație pentru copiii care i-au luat locul, tânărul i-ar fi mulțumit Marianei Bărbulescu nu doar pentru șireturi: „Îmi amintesc exact ce a zis”, povesește aceasta: „Nu știți cât au însemnat acele ore pentru mine. Nu știam să vorbesc cu tati meu. Îmi era frică să-l abordez la o discuție. Îmi era teamă să-mi duc la capăt un vis și nu știam că pot să îl ating dacă îmi schimb comportamentul”.

„Bibilioteca este spațiul care îți schimbă viața”

La bibliotecă se schimbă destine, iar copii din comunitate aleg să învețe dincolo de granița comunei. Ioana Goran amintește de unul dintre elevii săi care visa inițial să se angajeze și să nu mai continue școala. După câteva concursuri de programare și după ce i-a întâlniti pe alți ambasadori Code Kids, acum deveniți alumni, coordonatori ai mișcării de coding la nivel național, liceanul se pregătește pentru admiterea la Institutul Politehnic București.

„Nu cred că e cineva care să nu își dorească să-și schimbe viața”, crede Georgeta Cîrstea, bibliotecară de 28 de ani în Tomșani. Mândră de grupele ei de cursanți și de participările la târgurile regionale și naționale de știință, de competiții, tabere și vizite de studiu, Georgeta Cîrstea vorbește despre proiectele pe care le desfășoară la bibliotecă și despre bucuria copiilor participanți la programul Școala Verde din Viitor. Engleză, socializare, leadership, gratuitate, dobândirea unor abilități pentru prezent și, de ce nu, pregătirea pentru un posibil traseu profesional sunt avantajele pe care le ai ca participant la aceste proiecte susținute și dezvoltate de Fundațiile Progress și Vodafone România. „Aș spune că biblioteca este spațiul care îți schimbă viața”, conchide aceasta.

600 de copii înscriși la bibliotecile publice în care există cluburi de programare Code Kids au participat la competiția Școala verde din viitor. Cei mai mici au avut acces la materiale educaționale online, dar și la o vânătoare de comori pe care au deslușit-o parcurgând activitățile recomandate pe platformă. Coderii mai mari, cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani, s-au întrecut în proiecte de mediu realizate cu aplicația Scratch.

110 cluburi de robotică sunt active la nivel național în 2022, iar aici 1200 de copii învață să programeze. În cei 6 ani de Code Kids în România, peste 4600 de copii au fost înscriși în program și au scris peste 5 000 000 de linii de cod.

Cum poate fi transferat modelul oferit de aceste bibliotecare în școala românească din comunitățile rurale și cum îi schimbă programarea nu doar pe elevi, ci mai ales pe adulți, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

articol audio
play icon mic icon Cristian Hatu

„Copiii gândesc spațial, au gândire intuitivă (...) E ceva în copii, să cerceteze ei lumea, să vadă că iese din mâna lor ceva, să aibă provocări pe care le duc la bun sfârșit. Mi se pare un lucru foarte trist când vezi că școala, în multe situații, stinge bucuria care ar trebui să însoțească cunoașterea”, spune Cristian Hatu,

Citește mai mult
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon pompa - combustibil

Conflictul din Orientul Mijlociu a avut o amprentă majoră asupra piețelor financiare. Pe lângă carburanți, gazele naturale, îngrășămintele sau aluminiul au devenit mai rare în diferite regiuni ale lumii, cu efecte variind de la creșteri de prețuri până la raționalizarea ofertei acolo unde deficitul a ajuns problematic. foto Profimedia

Citește mai mult
Gazdă: Diana Marcu/ Ioana Goran, Mariana Bărbulescu și Georgeta Cîrstea
sound-bars icon