Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Povești incredibile cu roboți se scriu în bibliotecile publice de la țară

Imaginați-vă un robot care ar culege merele dintr-un copac fără ajutorul nostru, ori un dispozitiv care ne-ar avertiza când un răpitor se apropie de animalele dintr-o curte. Ceea ce astăzi este imaginația unor copii din Vâlcea, mâine ar putea fi realitate, afirmă trei bibliotecare din comunele Păușești-Măglaș, Frâncești și Tomșani.

Ioana Goran, Mariana Bărbulescu și Georgeta Cîrstea găzduiesc, fiecare la biblioteca din comuna ei, cluburi de coding și robotică, în cadrul unui proiect inițiat de Fundația Progress: Code Kids, iar din vara lui 2022 îi ghidează pe copii în proiectul Fundației Vodafone România: Școala verde din viitor. 

La bibliotecă, copiii învață noțiuni de programare, construiesc roboți, desenează și scriu linii de cod. Asta se întâmplă în România, o țară rămasă pe ultimul loc în UE la competitivitate digitală, potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022.

600 de micuți sunt înscriși în acest program al Fundației Vodafone România, desfășurat în bibliotecile publice din ruralul mic, prin care copiii imaginează soluții tehnologice la problemele comunității cărora le aparțin. Pentru unii dintre ei este o joacă, pentru alții ar putea fi o alegere de parcurs educațional și profesional. Pentru cele trei bibliotecare însă, invitate la Podcastul de Fapte Bune, copiii pe care îi întâlnesc zilnic - și nu doar la cluburile de programare și robotică Code Kids - au devenit familie. Pe ei îi motivează, cu ei învață engleza, cu ei fac drumeții, ori le serbează zilele de naștere și cu ei participă la competiții și târguri regionale și naționale de Știință.

Puteți asculta Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

Întrebată cum îi aduce la bibliotecă pe niște copii de 7 ani ori pe adolescenți, Ioana Goran, gazda bibiliotecii publice Antim Petrescu din Păușești-Măglaș spune, cu umor, că secretul este ea. „Nu-i las să se plictisească”, afirmă povestind cum grupele ei de cursanți au parcurs primul modul de programare mai devreme decât prevedea calendarul. Așa că unul dintre ambasadorii clubului a încercat să construiască cu programatorii aflați la început de drum roboți”. Ioana Goran are la clubul deschis în 2017 și cursanți puțin mai mari de 6 ani: „I-am acceptat datorită pasiunii lor pentru robotică și știu că pot dobândi cunoștințe digitale adaptate vârstei lor”.

Adolescent: „Nu știam să vorbesc cu tati meu”

Copiii fac echipă și socializează, se ajută la lecții și dobândesc și noțiuni de inteligență socială, nu doar de programare, spune Mariana Bărbulescu. De 31 de ani bibliotecar, mărturisește că și-a regăsit copilăria în această profesie devenită misiune. „A fost bucuria mea să vin în sprijinul copiilor și al comunității. Să dezvolt și să îi implic în activități de dezvoltare personală, de educație socială și de mediu - până la coding, care a apărut în viața noastră în urmă cu 4 ani la Frâncești”. Vorbește despre copiii care au învățat în bibliotecă nu doar să-i deschidă ușa unei profesoare ori să ridice caietul căzut al atcuiva, ci și să își lege șireturile. Peste ani avea să îl revadă pe unul dintre ei, „băiatul cool” care umbla cu șireturile desfăcute. S-a întorsese acasă, cu părinții, la Frâncești, iar primul lui drum a fost la bibliotecă. Cu o sacoșă cu pixuri, creioane, cărți de colorat și brelocuri, donație pentru copiii care i-au luat locul, tânărul i-ar fi mulțumit Marianei Bărbulescu nu doar pentru șireturi: „Îmi amintesc exact ce a zis”, povesește aceasta: „Nu știți cât au însemnat acele ore pentru mine. Nu știam să vorbesc cu tati meu. Îmi era frică să-l abordez la o discuție. Îmi era teamă să-mi duc la capăt un vis și nu știam că pot să îl ating dacă îmi schimb comportamentul”.

„Bibilioteca este spațiul care îți schimbă viața”

La bibliotecă se schimbă destine, iar copii din comunitate aleg să învețe dincolo de granița comunei. Ioana Goran amintește de unul dintre elevii săi care visa inițial să se angajeze și să nu mai continue școala. După câteva concursuri de programare și după ce i-a întâlniti pe alți ambasadori Code Kids, acum deveniți alumni, coordonatori ai mișcării de coding la nivel național, liceanul se pregătește pentru admiterea la Institutul Politehnic București.

„Nu cred că e cineva care să nu își dorească să-și schimbe viața”, crede Georgeta Cîrstea, bibliotecară de 28 de ani în Tomșani. Mândră de grupele ei de cursanți și de participările la târgurile regionale și naționale de știință, de competiții, tabere și vizite de studiu, Georgeta Cîrstea vorbește despre proiectele pe care le desfășoară la bibliotecă și despre bucuria copiilor participanți la programul Școala Verde din Viitor. Engleză, socializare, leadership, gratuitate, dobândirea unor abilități pentru prezent și, de ce nu, pregătirea pentru un posibil traseu profesional sunt avantajele pe care le ai ca participant la aceste proiecte susținute și dezvoltate de Fundațiile Progress și Vodafone România. „Aș spune că biblioteca este spațiul care îți schimbă viața”, conchide aceasta.

600 de copii înscriși la bibliotecile publice în care există cluburi de programare Code Kids au participat la competiția Școala verde din viitor. Cei mai mici au avut acces la materiale educaționale online, dar și la o vânătoare de comori pe care au deslușit-o parcurgând activitățile recomandate pe platformă. Coderii mai mari, cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani, s-au întrecut în proiecte de mediu realizate cu aplicația Scratch.

110 cluburi de robotică sunt active la nivel național în 2022, iar aici 1200 de copii învață să programeze. În cei 6 ani de Code Kids în România, peste 4600 de copii au fost înscriși în program și au scris peste 5 000 000 de linii de cod.

Cum poate fi transferat modelul oferit de aceste bibliotecare în școala românească din comunitățile rurale și cum îi schimbă programarea nu doar pe elevi, ci mai ales pe adulți, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

articol audio
play icon mic icon Cristian Hatu

„Copiii gândesc spațial, au gândire intuitivă (...) E ceva în copii, să cerceteze ei lumea, să vadă că iese din mâna lor ceva, să aibă provocări pe care le duc la bun sfârșit. Mi se pare un lucru foarte trist când vezi că școala, în multe situații, stinge bucuria care ar trebui să însoțească cunoașterea”, spune Cristian Hatu,

Citește mai mult
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Gazdă: Diana Marcu/ Ioana Goran, Mariana Bărbulescu și Georgeta Cîrstea
sound-bars icon