Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Iohannis: Se impune prelungirea stării de alertă. Vor fi propuse mai puține restricții. Se redeschid afterschool-urile, grădinițele și creșele private. Se vor permite călătoriile către țări cu rata de infectare mică

Klaus Iohannis - Cotroceni

Foto presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis a anuntat marți că se impune prelungirea stării de alertă, vor fi mai puține restricții propuse, dar „considerăm că nu se poate continua fără a avea acest instrument numit starea de alertă”.

Iohannis a spus că, după 15 iunie, se vor putea deschide mall-urile, dar fără restaurante și locuri de joacă. Vor fi posibile evenimente private cu maximum 20 de persoane, în interior și respectiv 50 de persoane, dacă evenimentele private sunt organizate în exterior.

Pentru a veni în sprijinul părintilor va fi posibilă după 15 iunie redeschidrea afterschool-urilor, grădinițe și creșe private. Totodată se redeschid sălile de fitness, cu respectarea normelor de distanțare stricte.

Citiți și:

De asemenea, după 15 iunie va fi permisă redeschiderea piscinelor exterioare. 

„Lucrurile vor fi mai relaxate în relația cu statele unde numărul de îmbolnăviri este sub 5 cazuri la 1 milion de locuitori în ultimele 14 zile. Deocamdată aici nu se încadrează la relaxare Italia, Spania, Franța, Belgia sau Suedia. Vom urmări cu mare atenție comunicările UE și unde lucrurile se schimbă vom acționa imediat”, a mai declarat Klaus Iohannis, care a făcut un apel către parlamentari să fie responsabili și să voteze aceste măsuri.

Președintele Iohannis a avut marți o nouă ședință cu Ludovic Orban și cu mai mulți membri ai guvernului pe tema măsurilor în contextul epidemiei de coronavirus. La mijlocul acestei luni expiră starea de alertă, iar autoritățile analizează măsurile de relaxare ce ar putea fi luate în continuare.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat duminică seară, la B1 TV, că nu crede că se va renunța la starea de alertă începând de săptămâna viitoare din cauza focarelor noi de coronavirus și a transmiterii comunitare a bolii.

Citește și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • După ce președintele a închis toate cămările economiei țării, s-a transformat în chelar medieval și din când în când, pe baza „studiilor” echipelor de specialiști pe care nu-i cunoaște nimeni, sunt ținuți la secret,, vine și ne mai anunță că mai deschide câte o cămară așteptându-se ca poporul să sară în sus de bucurie și să-i pupe mâna și să bată temenele față de marea sa bunăvoință.
    Dacă ar exista cu adevărat o echipă de specialiști epidemiologi, biologi și medici specialiști în boli infecțioase cred că am fi văzut un plan coerent cu aplicarea stării de alertă pe regiuni, zone geografice și domenii de activitate,combinate cu acțiuni ferme, ofensive de combatere a epidemiei. În lipsa acestui colectiv de specialiști există suspiciuni rezonabile că totul este o lucrătură politică măruntă în interes economic al clientelei politice și interes electoral.
    • Like 0


Îți recomandăm

Dunărea, debit scăzut / sursa foto: Inquam Photos

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Citește mai mult

Inflație BNR

Dincolo de aceste efecte statistice, există și semnale dezinflaționiste venite din economie. Cererea internă este slabă, iar gap-ul PIB rămâne pronunțat negativ ceea ce este o evoluție favorabilă în vederea continuării procesului dezinflaționist, dar mai puțin favorabilă pentru activitatea economică. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Citește mai mult