Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

PressOne: Chestorul Bogdan Despescu, numărul 2 din Ministerul de Interne, a plagiat peste 150 de pagini din teza sa de doctorat

Bogdan Despescu

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Bogdan Despescu, chestor șef de poliție și secretar de stat în Ministerul de Interne, a plagiat cel puțin 157 de pagini din cele 345 ale tezei de doctorat, a dezvăluit jurnalista Emilia Șercan în PressOne.

Despescu, care a fost numit secretar de stat la sfârșitul lui noiembrie 2019, imediat după instalarea cabinetului Ludovic Orban, a folosit cel puțin patru surse bibliografice majore pentru a copia în teza de doctorat susținută în anul 2010 la Academia de Poliție. 

De exemplu, dintr-o carte scrisă de un fost profesor de la Academia de Poliție, Despescu a plagiat nu mai puțin de 77 de pagini, scrie Emilia Șercan. 

„Recordul calitativ personal al lui Despescu este cvadruplul plagiat: fostul șef al polițiștilor din România a stabilit performanța academică de a plagia de patru ori, în pagini diferite ale tezei sale, același segment de text dintr-un studiu al Societății Academice din România”, se arată în investigația publicată de PressOne.

În ciuda acestui fapt, Despescu a dat în judecată în anul 2018 ministerul de Interne și IGPR pentru că nu i-au acordat sporul de doctorat, eliminat prin lege în 2010 din cauza crizei economice, și a câștigat în instanță dreptul de a-l primi, începând cu anul 2015.

Lucrarea care i-a adus chestorului șef titlul de doctor în științe are titlul „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” și a fost coordonată de  Ioan Dascălu, cel care – alături de Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, și de Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliție – a pus în 2002 bazele domeniul doctoral Ordine Publică și Siguranță Națională (OPSN), relatează sursa citată.

Într-o declarație pentru PressOne, secretarul de stat Bogdan Despescu a susținut că teza lui de doctoorat nu este plagiată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cine știe cîți dintre galonații din MAI, MApN, SRI, SIE sînt niște ,,îngrămădiți" cu fel de fel de diplome...Cei cu doctorate sînt preponderent angajabil la ,,stat" și mai departe vor face și ei ,, doctori".
    • Like 0
  • Nume check icon
    Nu am inteles nicioadata de ce toti politicieni si angajatii cu functii mai mari din institutiile publice au "invatat" pentru doctorat? Este obligatoriu sa ai doctorat?
    Am inteles ca daca vrei sa predai in invatamantul universitar ar fi obligatoriu sa ai doctorat - sa zicem ca este in regula - dar si pentru o functie in MI?
    Sau pur si simplu este numai o agoniseala de diplome ca sa parem altfel decat suntem?!
    • Like 3
    • @ Nume
      Scopul este unul cat se poate de mercantil. Bugetarii primesc un spor salarial in cazul in care au obtinut titlul de doctor (vezi legea 153/2017, respectiv defuncta OUG 114/2018). Si uite asa s-a ajuns la inflatia de "doctori" facuti pe banda rulanta.
      • Like 3
    • @ Iron Spike
      Nu știu când s-a anulat prevederea (potrivit lui N.C.) de dinainte de 1990 dar ar trebui să se revină la ea. Prevederea în cauză ”zicea” că un titlu se valorifică prin funcția pe care poate să o ocupe deținătorul unui titlu de doctor și nu prin simpla sa obținere și deținere !
      • Like 0
    • @ Nume
      Este foarte simplu! Îmbuibații zilei, cățeii de partid și alte pușlamale, exceptând persoanele oneste care au muncit, pe baza hârtiilor (diplomelor doctorale și nu numai) obținute în mod dolosiv, au contorsionat legislația astfel încât, au ajuns să câștige din mai multe locuri în același timp, chiar dacă lucrează ca și un om simplu, ori mai puțin. De exemplu, agramatul meu primar, acum mare parlamentar, tot agramat, va beneficia de o pensie specială ca fost primar, de o altă pensie specială ca fost parlamentar, de o altă bonificație pentru că are un doctorat și, probabil, de o altă bonificație pentru că a fost securist etc. deci, toată lupta profitorilor pentru doctorate nu are la bază onestitatea și munca pentru o cauză națională, ci doar înșelăciuni repetate pentru beneficii nemeritate. Exceptând desigur oamenii oneștii, din care nu fac parte politrucii, nici cei numiți în funcțiile de conducere. Trebuie să ne trezim și să nu mai acceptă ca taxele și impozitele să fie drenate către niște profitori, lipitori etc.Nu-mi amintesc ca eu să fi obligat vreun cățel de partid să candideze ca primar sau ca parlamentar. Nu, toți au făcut-o benevol, și interesat!
      • Like 1
    • @ Nume
      La galonați existența doctoratului deschide ușile spre gradul următor de la colonel(comisar șef) spre general(chestor)...
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult