Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

PressOne: Chestorul Bogdan Despescu, numărul 2 din Ministerul de Interne, a plagiat peste 150 de pagini din teza sa de doctorat

Bogdan Despescu

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Bogdan Despescu, chestor șef de poliție și secretar de stat în Ministerul de Interne, a plagiat cel puțin 157 de pagini din cele 345 ale tezei de doctorat, a dezvăluit jurnalista Emilia Șercan în PressOne.

Despescu, care a fost numit secretar de stat la sfârșitul lui noiembrie 2019, imediat după instalarea cabinetului Ludovic Orban, a folosit cel puțin patru surse bibliografice majore pentru a copia în teza de doctorat susținută în anul 2010 la Academia de Poliție. 

De exemplu, dintr-o carte scrisă de un fost profesor de la Academia de Poliție, Despescu a plagiat nu mai puțin de 77 de pagini, scrie Emilia Șercan. 

„Recordul calitativ personal al lui Despescu este cvadruplul plagiat: fostul șef al polițiștilor din România a stabilit performanța academică de a plagia de patru ori, în pagini diferite ale tezei sale, același segment de text dintr-un studiu al Societății Academice din România”, se arată în investigația publicată de PressOne.

În ciuda acestui fapt, Despescu a dat în judecată în anul 2018 ministerul de Interne și IGPR pentru că nu i-au acordat sporul de doctorat, eliminat prin lege în 2010 din cauza crizei economice, și a câștigat în instanță dreptul de a-l primi, începând cu anul 2015.

Lucrarea care i-a adus chestorului șef titlul de doctor în științe are titlul „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” și a fost coordonată de  Ioan Dascălu, cel care – alături de Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, și de Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliție – a pus în 2002 bazele domeniul doctoral Ordine Publică și Siguranță Națională (OPSN), relatează sursa citată.

Într-o declarație pentru PressOne, secretarul de stat Bogdan Despescu a susținut că teza lui de doctoorat nu este plagiată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cine știe cîți dintre galonații din MAI, MApN, SRI, SIE sînt niște ,,îngrămădiți" cu fel de fel de diplome...Cei cu doctorate sînt preponderent angajabil la ,,stat" și mai departe vor face și ei ,, doctori".
    • Like 0
  • Nume check icon
    Nu am inteles nicioadata de ce toti politicieni si angajatii cu functii mai mari din institutiile publice au "invatat" pentru doctorat? Este obligatoriu sa ai doctorat?
    Am inteles ca daca vrei sa predai in invatamantul universitar ar fi obligatoriu sa ai doctorat - sa zicem ca este in regula - dar si pentru o functie in MI?
    Sau pur si simplu este numai o agoniseala de diplome ca sa parem altfel decat suntem?!
    • Like 3
    • @ Nume
      Scopul este unul cat se poate de mercantil. Bugetarii primesc un spor salarial in cazul in care au obtinut titlul de doctor (vezi legea 153/2017, respectiv defuncta OUG 114/2018). Si uite asa s-a ajuns la inflatia de "doctori" facuti pe banda rulanta.
      • Like 3
    • @ Iron Spike
      Nu știu când s-a anulat prevederea (potrivit lui N.C.) de dinainte de 1990 dar ar trebui să se revină la ea. Prevederea în cauză ”zicea” că un titlu se valorifică prin funcția pe care poate să o ocupe deținătorul unui titlu de doctor și nu prin simpla sa obținere și deținere !
      • Like 0
    • @ Nume
      Este foarte simplu! Îmbuibații zilei, cățeii de partid și alte pușlamale, exceptând persoanele oneste care au muncit, pe baza hârtiilor (diplomelor doctorale și nu numai) obținute în mod dolosiv, au contorsionat legislația astfel încât, au ajuns să câștige din mai multe locuri în același timp, chiar dacă lucrează ca și un om simplu, ori mai puțin. De exemplu, agramatul meu primar, acum mare parlamentar, tot agramat, va beneficia de o pensie specială ca fost primar, de o altă pensie specială ca fost parlamentar, de o altă bonificație pentru că are un doctorat și, probabil, de o altă bonificație pentru că a fost securist etc. deci, toată lupta profitorilor pentru doctorate nu are la bază onestitatea și munca pentru o cauză națională, ci doar înșelăciuni repetate pentru beneficii nemeritate. Exceptând desigur oamenii oneștii, din care nu fac parte politrucii, nici cei numiți în funcțiile de conducere. Trebuie să ne trezim și să nu mai acceptă ca taxele și impozitele să fie drenate către niște profitori, lipitori etc.Nu-mi amintesc ca eu să fi obligat vreun cățel de partid să candideze ca primar sau ca parlamentar. Nu, toți au făcut-o benevol, și interesat!
      • Like 1
    • @ Nume
      La galonați existența doctoratului deschide ușile spre gradul următor de la colonel(comisar șef) spre general(chestor)...
      • Like 1


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult