Prestaţia incalificabilă a purtătoarei de cuvânt a Prefecturii Capitalei

Foto linkedin.com

Pe parcursul zilei de luni, doamna avocat Mariana Stancu-Ţipişcă a ilustrat ce înseamnă să angajezi în funcţia de purtător de cuvânt al unei instituţii publice o persoană cu abilităţi de comunicare cu mult sub standardele absolvenţilor de facultăţi de profil şi cu o atitudine cel puţin nepotrivită în relaţia cu presa.

Cetățenii interesaţi de funcționarea unităţilor de învățământ și educație din Bucureşti au fost frapaţi în ultimele zile de prestaţia publică a reprezentaţilor Prefecturii. După ce duminică prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu, a declarat în direct la TV că nu cunoaşte numărul de îmbolnăviri din municipiu, deoarece era la cumpărături atunci când s-au comunicat datele din ultimele 24 de ore, luni a venit rândul purtătoarei de cuvânt a prefecturii Capitalei să „strălucească” în fața presei.

În după-amiaza de luni, doamna Mariana Stancu-Ţipişcă a susţinut o conferinţă de presă improvizată pe treptele instituţiei la care lucrează ca purtător de cuvânt, recitând pe de rost textul comunicatului de presă emis mai devreme de Prefectura Muncipiului București. După ce a afirmat explicit că inclusiv creşele vor fi închise în contextul măsurilor de protecţie sanitară din „scenariul roșu”, a fost întrebată de jurnaliști despre unităţile de educaţie în regim afterschool, moment în care a întors brusc spatele, fără să mai răspundă niciunei întrebări. Doar şefii de state ori de guverne au căderea să procedeze aşa, nu şi purtătorul de cuvânt al unei instituţii publice aflată în centrul interesului cetăţenilor.

În paranteză fie spus, dacă pe lângă masca obligatorie (pe care o potrivea cu stângăcie în timp ce vorbea), cineva alege să poarte şi ochelari de soare fumurii ca să-şi ascundă ochii în faţa camerelor TV, este ca şi cum l-ai intervieva pe omul invizibil. Expresivitatea trebuie să fie o calitate esenţială a unui purtător de cuvânt, chestiune pe care fie o intuiești, fie o înveți la studiile de comunicare şi relaţii publice, ceea ce nu este cazul doamnei Ţipişcă.

Câteva ore mai târziu a avut o intervenţie care a completat imaginea lipsei sale de competenţă profesională în materie de relaţie cu presa. Intervenind în emisiunea Jurnalul de Seară, moderată de Cosmin Prelipceanu la postul TV Digi24, purtătoarea de cuvânt a avut din nou o atitudine necorespunzătoare. Prestaţia nervoasă a domniei sale a fost apreciată ca fiind lamentabilă chiar de către unii dintre cei care au comentat pe pagina sa personală de Facebook (între timp a schimbat setările de confidențialitate, restrângând accesul la postări).

În primul rând, doamna Ţipişcă nu a explicat de ce anterior în aceeaşi zi afirmase despre creşe că vor fi închise, limitându-se să vorbească despre o „îndreptare de eroare materială” în hotărârea prefecturii. Ca şi cum ziariştii din studio şi miile de telespectatori care urmăreau emisiunea ar fi trebuit să cunoască acest termen juridic din codul de procedură civilă.

Lăsând la o parte tonul înţepat, replica „Mă lăsaţi să vorbesc?”, repetată de cinci ori pe parcursul unei conversaţii de patru minute, este marca verbală a unei persoane care nu este interesată de a purta o conversaţie, ci un monolog. Cel mai frecvent, această tactică discursivă este practicată oameni nesiguri pe cunoştinţele lor, care rostesc un text ca pe poezie, fără a fi capabili să explice, să ofere detalii ori să răspundă unor întrebări pertinente.

Purtătorul de cuvânt al unei instituţii nu are alt rol decât să fie interfaţa dintre instituţie şi presă, iar un purtător de cuvânt cu bun simţ şi care îşi merită leafa nu întoarce spatele presei înainte să răspundă întrebărilor fiecărui ziarist. Iar atitudini de divă precum închiderea telefonului în direct arată dispreţ nu doar faţă de gazda emisiunii şi invitaţii săi, dar şi faţă de publicul telespectator.

Este absolut revoltător faptul că instituţiile publice din România angajează persoane lipsite de pregătire adecvată pentru posturile pe care le ocupă. Conform unui CV online probabil redactat chiar de domnia sa, Mariana Stancu-Ţipişcă are studii în drept, propriul cabinet de avocatură, o carieră universitară la o cunoscută „fabrică de diplome” din Bucureşti şi a fost consilier juridic şi pentru afaceri europene la Prefectură. Ca ziarist, mă simt pur şi simplu ofensat de faptul că Prefectura Municipiului București este reprezentată de o persoană fără nicio calificare în relaţia cu presa şi sper că nu pentru mult timp.

Deja de peste un deceniu, universităţile din România au facultăţi de comunicare şi relaţii publice care pregătesc anual serii de absolvenţi foarte bine pregătiţi. Pe unii dintre aceşti absolvenţi îi vedem ca purtători de cuvânt ai unor companii private, ONG-uri sau evenimente. Cel mai adesea, este vorba despre doamne şi domnişoare, persoane cu adevărat calificate care la solicitarea jurnaliştilor dau declarații pe marginea unor subiecte pe care le stăpânesc, explicând coerent şi expresiv punctul de vedere al instituţiei pe care o reprezintă. Prestaţia multora dintre aceşti buni profesionişti ai comunicării este la paritate cu ceea ce vedem la practicanţii aceleiaşi profesii în Europa occidentală şi Statele Unite.

Pe lângă pregătirea formală în ştiinţele comunicării şi/sau o abilitate nativă de a vorbi în public, pentru o comunicare eficientă sunt obligatorii două condiţii fundamentale: respectul faţă de interlocutor şi o atitudine orientată către dialog. Aspecte pe care nu le-am văzut la purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Capitalei pe parcursul zilei de luni, în interacţiunile sale cu presa.

Dacă premierul Ludovic Orban va merge până la capăt cu demiterea prefectului Gheorghe Cojanu, următoarea eliberare din funcţie care se impune ar fi cea a purtătoarei de cuvânt a acestei instituţii. Deoarece instituţiile publice nu pot să rămână sanctuare pentru funcţionarii incompetenţi şi cu grave probleme de atitudine faţă de cei în slujba cărora ar trebui să lucreze.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp