Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Prestaţia incalificabilă a purtătoarei de cuvânt a Prefecturii Capitalei

Mariana Stancu-Ţipişcă

Foto linkedin.com

Pe parcursul zilei de luni, doamna avocat Mariana Stancu-Ţipişcă a ilustrat ce înseamnă să angajezi în funcţia de purtător de cuvânt al unei instituţii publice o persoană cu abilităţi de comunicare cu mult sub standardele absolvenţilor de facultăţi de profil şi cu o atitudine cel puţin nepotrivită în relaţia cu presa.

Cetățenii interesaţi de funcționarea unităţilor de învățământ și educație din Bucureşti au fost frapaţi în ultimele zile de prestaţia publică a reprezentaţilor Prefecturii. După ce duminică prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu, a declarat în direct la TV că nu cunoaşte numărul de îmbolnăviri din municipiu, deoarece era la cumpărături atunci când s-au comunicat datele din ultimele 24 de ore, luni a venit rândul purtătoarei de cuvânt a prefecturii Capitalei să „strălucească” în fața presei.

În după-amiaza de luni, doamna Mariana Stancu-Ţipişcă a susţinut o conferinţă de presă improvizată pe treptele instituţiei la care lucrează ca purtător de cuvânt, recitând pe de rost textul comunicatului de presă emis mai devreme de Prefectura Muncipiului București. După ce a afirmat explicit că inclusiv creşele vor fi închise în contextul măsurilor de protecţie sanitară din „scenariul roșu”, a fost întrebată de jurnaliști despre unităţile de educaţie în regim afterschool, moment în care a întors brusc spatele, fără să mai răspundă niciunei întrebări. Doar şefii de state ori de guverne au căderea să procedeze aşa, nu şi purtătorul de cuvânt al unei instituţii publice aflată în centrul interesului cetăţenilor.

În paranteză fie spus, dacă pe lângă masca obligatorie (pe care o potrivea cu stângăcie în timp ce vorbea), cineva alege să poarte şi ochelari de soare fumurii ca să-şi ascundă ochii în faţa camerelor TV, este ca şi cum l-ai intervieva pe omul invizibil. Expresivitatea trebuie să fie o calitate esenţială a unui purtător de cuvânt, chestiune pe care fie o intuiești, fie o înveți la studiile de comunicare şi relaţii publice, ceea ce nu este cazul doamnei Ţipişcă.

Câteva ore mai târziu a avut o intervenţie care a completat imaginea lipsei sale de competenţă profesională în materie de relaţie cu presa. Intervenind în emisiunea Jurnalul de Seară, moderată de Cosmin Prelipceanu la postul TV Digi24, purtătoarea de cuvânt a avut din nou o atitudine necorespunzătoare. Prestaţia nervoasă a domniei sale a fost apreciată ca fiind lamentabilă chiar de către unii dintre cei care au comentat pe pagina sa personală de Facebook (între timp a schimbat setările de confidențialitate, restrângând accesul la postări).

În primul rând, doamna Ţipişcă nu a explicat de ce anterior în aceeaşi zi afirmase despre creşe că vor fi închise, limitându-se să vorbească despre o „îndreptare de eroare materială” în hotărârea prefecturii. Ca şi cum ziariştii din studio şi miile de telespectatori care urmăreau emisiunea ar fi trebuit să cunoască acest termen juridic din codul de procedură civilă.

Lăsând la o parte tonul înţepat, replica „Mă lăsaţi să vorbesc?”, repetată de cinci ori pe parcursul unei conversaţii de patru minute, este marca verbală a unei persoane care nu este interesată de a purta o conversaţie, ci un monolog. Cel mai frecvent, această tactică discursivă este practicată oameni nesiguri pe cunoştinţele lor, care rostesc un text ca pe poezie, fără a fi capabili să explice, să ofere detalii ori să răspundă unor întrebări pertinente.

Purtătorul de cuvânt al unei instituţii nu are alt rol decât să fie interfaţa dintre instituţie şi presă, iar un purtător de cuvânt cu bun simţ şi care îşi merită leafa nu întoarce spatele presei înainte să răspundă întrebărilor fiecărui ziarist. Iar atitudini de divă precum închiderea telefonului în direct arată dispreţ nu doar faţă de gazda emisiunii şi invitaţii săi, dar şi faţă de publicul telespectator.

Este absolut revoltător faptul că instituţiile publice din România angajează persoane lipsite de pregătire adecvată pentru posturile pe care le ocupă. Conform unui CV online probabil redactat chiar de domnia sa, Mariana Stancu-Ţipişcă are studii în drept, propriul cabinet de avocatură, o carieră universitară la o cunoscută „fabrică de diplome” din Bucureşti şi a fost consilier juridic şi pentru afaceri europene la Prefectură. Ca ziarist, mă simt pur şi simplu ofensat de faptul că Prefectura Municipiului București este reprezentată de o persoană fără nicio calificare în relaţia cu presa şi sper că nu pentru mult timp.

Deja de peste un deceniu, universităţile din România au facultăţi de comunicare şi relaţii publice care pregătesc anual serii de absolvenţi foarte bine pregătiţi. Pe unii dintre aceşti absolvenţi îi vedem ca purtători de cuvânt ai unor companii private, ONG-uri sau evenimente. Cel mai adesea, este vorba despre doamne şi domnişoare, persoane cu adevărat calificate care la solicitarea jurnaliştilor dau declarații pe marginea unor subiecte pe care le stăpânesc, explicând coerent şi expresiv punctul de vedere al instituţiei pe care o reprezintă. Prestaţia multora dintre aceşti buni profesionişti ai comunicării este la paritate cu ceea ce vedem la practicanţii aceleiaşi profesii în Europa occidentală şi Statele Unite.

Pe lângă pregătirea formală în ştiinţele comunicării şi/sau o abilitate nativă de a vorbi în public, pentru o comunicare eficientă sunt obligatorii două condiţii fundamentale: respectul faţă de interlocutor şi o atitudine orientată către dialog. Aspecte pe care nu le-am văzut la purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Capitalei pe parcursul zilei de luni, în interacţiunile sale cu presa.

Dacă premierul Ludovic Orban va merge până la capăt cu demiterea prefectului Gheorghe Cojanu, următoarea eliberare din funcţie care se impune ar fi cea a purtătoarei de cuvânt a acestei instituţii. Deoarece instituţiile publice nu pot să rămână sanctuare pentru funcţionarii incompetenţi şi cu grave probleme de atitudine faţă de cei în slujba cărora ar trebui să lucreze.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa dam cu Flit pe puricii astia ca altfel (ti) pisca de nu ti viezi!)..
    • Like 1
  • Daca avem facultati de comunicare si tineri care le absolva de multe ori cu note maxime ,de ce punem in astfel de posturi oameni necalificati ? Din sadism , daca trece o zi si nu ne facem de ras nu putem dormi noaptea ?
    • Like 3
    • @ Gabriela Apostol
      - se petrec lucrurile la noi in populatie/popor, in orice coltisor, ca-n scrierile lui Alexandre Dumas, ba inca si mai si, saracul amator .......
      • Like 0
    • @ Gabriela Apostol
      - de ce, de ce, de exemplu, de una-alta, de treci codri de arama, de gheorghe asaftei si alte conjuncturi .......
      • Like 0
  • Apropos de instituția/funcția „purtător de cuvânt” din instituțiile de stat din România (mai ales din cele ale administrației locale): în limbajul nostru neaoș se numesc LĂTRĂI. Acum cred că e clar că aceste persoanaje nu au lipsit nici inainte de 89 din aceste instituții, iar cei ce latră„ acum nu diferă deloc de cei dinainte, școliți de „Stefan Gheorghiu” (ai coror foști „profesori” sunt acun profesorii emeriți de comunicare din majoritatea facultăilor de resprt. Mai sunt mulți care „și-au tras” titlul de profesor după procedura „Oprea”, iar acum îi învață pe „ai noștrii tineri” , ce nu „la Paris studiază”, cum să latre la stele, fără a spune ceva în întâlnirile cu presa autohtonă (aservită 100% politicului și controlată200% de serviciile de informații române și străine).
    Dacă ne mai aruncăm un ochi și pe numele doamnei (Ţipişcă) lucrurile devin din ce în ce mai inexplicabile: ce om întreg la cap ți-ar lua un purtător de cuvânt cu un nume jenante (grijă mare, pe unii îi mai cheamă, încă, Sulă), mai ales unul care a „lucrat vârtos” în media, înainte de a ocupa funcția de demnitar?
    • Like 0
    • @ Hornea Ionel
      - da, d-le, asa-i cum spui, cu deosebirea ca inainte de '89 nu existau purtatori de cuvant in nicio institutie sau intreprindere - comunicatele catre public se faceau de altii decat cineva ca astia de azi, si prin alte feluri - iar numele astea ciudate, intrigante, porecliste si chiar indecente, provin mai ales din zona vechiului regat - va scriu un citat dintr-o stire difuzata pe net imediat dupa incarcerarea unuia singur dintre sinistrii populatiei politice romanesti, Dragnea, cand presa a dat stire de-un alt dosar al acestuia, aflat pe rol, unde se specificau numele complicilor lui Dragnea - iata-i ------> "Mugur Bătăuş, Victor Piperea, Gheorghe Giui, Ion Mirancea, Victoriţa Păscuţu şi Marian Fişcuci." ------------>>>>>>> astia da, ce mai nume de complici mascarici dedicati !!! .................. - eu unul, am cunoscut mai demult o familie care purtau numele "Coila" - in toate buletinele lor, si treaba nu-i deranja deloc !!! - daca ati citit romanul "Desculti" de Zaharia Stancu, ca de altfel si "Morometii" de Marin Preda, unde actiunile se desfasoara in international-celebra regiune "Valahia", acolo sant mentionate tot felul de nume "sonore", ca stilistica revelatoare a nivelului de cultura de-acolo, atunci ... - dar si-acum, situatia nu s-a schimbat, cu deosebirea ca azi, mult mai multi inculti ajung in tot felul de functii mari sau mici, si, culmea, se mai si imbogatesc .......
      • Like 0
  • "competenţă profesională în materie de" ....... - nea Dumitre, mai cunosti si alte competente, (sau incompetente) decat cele profesionale ?? - ai comis un banal pleonasm ....... si la sfarsit zici "în slujba cărora >ar trebui< să lucreze" - alta perla - nu crezi ca "trebuie" iar nu "ar trebui" ?? - cum as putea sa am incredere in pregatirea dumitale si sa-ti citesc scrierea de la inceput la sfarsit, cand la o unica privire rezumativa, descopar greseli de clasa a opta ??
    • Like 0
    • @ Stan Colton
      - cat despre tanti Tipisca, n-o doare nicaieri, sinecura a functionat bine pana azi, in caz de ceva defavorabil, se descurca ea, ca si seful ei .......
      • Like 1
    • @ Stan Colton
      Există multe tipuri de competențe care nu țin de profesie. Probabil cea mai cunoscută este „competența emoțională” sau capacitatea de a-ți stăpâni propriile emoții sau de a interpreta emoțiile celorlalți. Mai există și „competență lingvistică” etc.
      • Like 0
    • @ Stan Colton
      Dan check icon
      Ca, ,oricum ,nu a promovat ,pe merite , ci pe ,PCR ,pilce-cunostinte-relatii ,
      • Like 0
    • @ Dan
      - ce merite, da' ce, ca sa fii purtator de vorbe undeva tre' sa ai merite ?? - in ce, cand tu n-ai altceva de facut decat sa citesti ce ti se da de citit ???
      • Like 0
    • @ Stan Colton
      - se petrec lucrurile la noi in populatie/popor, ca-n scrierile lui Alexandre Dumas, ba inca si mai si, saracul amator .......
      • Like 0


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult