Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Problema Viktor Orban a fost pe moment rezolvată. Liderii UE au convins Ungaria și au adoptat finanțarea de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Însă Calul Troian de la Budapesta a rămas în cetate

Viktor Orban la Consiliul European. Foto: Ludovic MARIN / AFP / Profimedia

Foto: Ludovic MARIN / AFP / Profimedia

În timp ce coloane de tractoare s-au aliniat pe străzile din Bruxelles, încă din primele ore ale zilei de joi, pentru a face presiuni asupra summitului Consiliului European ca să se pună pe agendă ideea de a ajuta fermierii în privința taxelor, a costurilor în creștere din sectorul agricol și a importurilor ieftine, liderii UE s-au întors la Bruxelles pentru a doua confruntare în tot atâtea luni cu premierul maghiar Viktor Orbán. Acesta a tot refuzat în repetate rânduri să aprobe un nou pachet de asistență în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce a stârnit un un puternic sentiment de frustrare în rândul liderilor europeni.

Dar Viktor Orban a ajuns, până la urmă, la un acord cu colegii din UE privind pachetul de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Însă a cedat după ce a obținut compromisuri. 

Concret, liderii UE au convenit că va exista o revizuire a cheltuielilor de către Comisia Europeană peste doi ani. Dar va exista și un vot în acest sens.

În ultimele zile, Ungaria a declarat că își va ridica dreptul de veto, dar numai dacă bugetul va fi revizuit în fiecare an al perioadei de finanțare de patru ani.

Diplomații de la Bruxelles au subliniat că Ucraina nu va rămâne fără finanțare pentru echipamente militare și muniție, deoarece aceasta vine prin intermediul statelor membre în mod individual, prin intermediul Facilității europene pentru pace. Însă ei au fost îngrijorați de lichiditățile din economia ucraineană și de semnalul pe care lipsa de unitate europeană îl va da lui Putin.

În ultimii doi ani, acest fond al UE, combinat cu sprijinul Fondului Monetar Internațional și al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a permis ca salariile profesorilor, medicilor și soldaților din Ucraina să fie plătite, ca bancomatele să funcționeze în continuare în țara invadată de ruși și ca clădirile bombardate de trupele lui Putin să fie reconstruite acolo unde a fost posibil.

Miercuri dimineață, ambasadorii statelor membre ale UE au propus o dezbatere anuală, mai degrabă decât un vot, cu privire la mecanismul fondului de sprijin pentru Ucraina.

În mintea liderilor se află perspectiva ca, în primăvară, Ucraina să rămână fără bani pentru a plăti funcționarii publici, profesorii, medicii și pentru a alimenta fondurile de pensii. Există, de asemenea, îngrijorări tot mai mari în rândul unor state membre că Rusia, care și-a intensificat producția de muniție, ar putea câștiga războiul împotriva Ucrainei.

Mai mult. șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că UE se așteaptă să atingă doar 52% din obiectivul său de a trimite un milion de proiectile de 155 mm în Ucraina până în luna martie a acestui an. Datele au fost colectate după ce Germania a exercitat presiuni asupra Serviciului de Acțiune Externă al UE pentru a încerca să obțină date fiabile privind contribuțiile fiecărui stat membru la ajutorul Ucrainei.

Unele voci europene spun că nemții au sentiment de frustrare în legătură cu faptul că Germania, care a contribuit până acum cu 17 miliarde de euro și s-a angajat să contribuie cu încă 7,4 miliarde de euro pentru 2024, este singură în peisaj, iar alte state membre, în special economiile mari ale UE precum Franța, Italia și Spania, nu fac suficient.

 „Diplomația toaletei”

În tot acest context, Politico Europe s-a întrebat dacă ar fi trebuit să fie pusă în funcțiune „diplomația toaletei”. Cu alte cuvinte, pentru a ajunge la o decizie dacă Orban nu ar fi cedat, liderii UE ar fi trebuit să-și ceară liderului ungar să părăsească încă o dată sala de ședință.

Unele voci din UE au și spus că pentru a face ceva în Uniunea Europeană în aceste zile e nevoie să îl scoți din sală pe Viktor Orbán. Dar are UE voie să își marginalizeze unul dintre lideri în acest mod? Este acesta un mod de a proceda eficient pe termen lung? Pot liderii UE pur și simplu să-l închidă pe liderul maghiar în toaletă? - se mai întreabă Politico.

La jumătatea lunii decembrie, după aproximativ trei ore de discuții blocate între liderii UE cu privire la candidatura de aderare a Ucrainei la UE, cancelarul german Olaf Scholz a avut o propunere pentru Orbán: „De ce nu te duci să-ți iei o cafea?”.

Dacă Orbán nu e dispus să accepte ideea ca UE să deschidă discuțiile cu Kievul privind aderarea la UE, a sugerat Scholz, ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a părăsi pentru scurt timp sala. Scholz i-a făcut recomandarea liderului ungar în fața restului membrilor Consiliului European, la masa liderilor, în timpul summitului.


Orban s-a ridicat și a ieșit din sală, iar acest lucru le-a permis celor 26 de lideri ai UE rămași în sală să aprobe drumul Ucrainei spre aderarea la UE cu unanimitatea necesară - care, potrivit normelor UE, se obține și dacă un lider se abține.

Firește, Orbán ar putea spune în continuare că nu a votat în favoarea deschiderii discuțiilor de aderare ale Ucrainei la UE.

Strategia cancelarului german a funcționat la finalul anului trecut, după zile întregi de incertitudine, având în vedere opoziția vehementă a lui Orbán față de extinderea UE către Ucraina.

Dar cum Orbán rămâne un ghimpe uriaș în coasta UE, pot ceilalți lideri să repete trucul din decembrie și cu altă ocazie? Este complicat, dar, din punct de vedere juridic, ar putea exista o cale, cred experții consultați de Politico.

În conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie prin care să autorizeze Consiliul UE să acționeze cu majoritate calificată. Acest lucru înseamnă că pe viitor Orbán ar putea părăsi din nou sala în timpul unui summitul al Consiliului European pentru a permite celorlalți 26 de lideri europeni să decidă în unanimitate să lase Consiliul UE să aprobe o decizie, cum ar fi cea legată de buget, cu majoritate calificată, ocolindu-se astfel opoziția Ungariei.

Dar aceasta nu e o portiță de scăpare, ci o utilizare strategică a consensului, care permite părților să se abțină fără a-i împiedica pe ceilalți să avanseze, după cum atrage atenția și Alberto Alemanno, profesor de drept european la HEC Paris.

Cu toate acestea, repetarea experienței „pauzei de cafea” ar putea prezenta totuși riscuri pentru liderii UE, a declarat Laurent Pech, decan al Facultății de Drept la University College din Dublin. Acesta spune că este nesănătos pentru democrația europeană ca membrii Consiliului European să tolereze practicile șantajiste ale lui Orbán, permițându-i în același timp să nu se abțină sub pretextul că o ieșire la toaletă sau o ieșire la cafenea pentru a lua o cafea înseamnă că s-a ajuns în mod oficial la un consens.

UE e pusă într-o mare dilemă, prin urmare, căci dacă se recurge din nou la astfel de abordări, acestea ar putea permite Ungariei să susțină că membrii Consiliului European nu respectă principiul cooperării loiale și se comportă ca niște lideri autoritar, cu toate că, în mod ironic, Orbán este primul care încalcă acest principiu în mod regulat și acționează în mod iliberal.

 Liderii UE aveau și un plan B

Dacă nu se ajungea la un acord, liderii UE aveau și un plan B: ocolirea obiecțiilor lui Orbán prin aprobarea atât a bugetului pe termen lung al UE, cât și a pachetului de ajutor pentru Ucraina, cu sprijinul a 26 de țări.

Dar acest plan era departe de a fi ideal, după cum au subliniat diplomații europeni. Nu numai că un acord cu 26, în loc de 27, este mai greoi din punct de vedere tehnic, dar subminează și unitatea UE în ceea ce privește Ucraina, trimițând un semnal negativ Kievului, Moscovei și Washingtonului.

De asemenea, implementarea planului B ar fi putut împinge frustrarea liderilor față de Orbán la un alt nivel, declanșând discuții mai practice privind retragerea drepturilor de vot ale Ungariei în UE.

Întrebarea de fond din ultimele zile a fost: „Ce vrea cu adevărat Orbán?” Vrea bani? Sau are obiective politice mai mari pentru a perturba UE, de exemplu, pentru a-i face pe plac lui Putin? Vom afla în perioada următoare.

În tot acest context trebuie precizat că liderul maghiar ar putea să nu fie atât de izolat pentru mult timp, sondajele prognozând o creștere a sprijinului pentru partidele eurosceptice la alegerile europene din iunie, ceea ce ar putea face ca Parlamentul European să fie mai favorabil Rusiei și pozițiilor iliberale adoptate deja de guvernul de la Budapesta.

În altă ordine de idei, europenii nu trebuie să se ferească de realitatea că războiul din Ucraina a scos la iveală capacitățile limitate de producție de armament ale UE. Bruxelles-ul se luptă acum să recupereze decenii de ignorare a investițiilor în sectorul apărării. Iar o eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă pune o presiune suplimentară asupra Europei pentru a-și consolida capacitățile de apărare, mai ales având în vedere promisiunea fostului președinte american de a încheia un „acord de pace” cu Vladimir Putin, peste capul Ucrainei și al UE.

„Dacă lumea devine și mai dificilă, ca urmare a posibilelor rezultate ale alegerilor din SUA, atunci Uniunea Europeană trebuie să devină cu atât mai puternică”, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz. Separat, prim-ministra estoniană Kaja Kallas, a rezumat starea de spirit de la Bruxelles din aceste zile, declarând miercuri seară: „Există cu siguranță o presiune geopolitică. Este Europa capabilă să își respecte promisiunile făcute?” Kallas a sugerat că trebuie ca UE să afle răspunsul, căci Putin și Rusia nu cred în multilateralism și nu cred că europenii sunt capabili să păstreze unitatea când vine vorba de deciziile importante. Iar dacă se întâmplă acest lucru, atunci cu siguranță vom asista, de facto, la o victorie pentru Vladimir Putin.

Acea victorie a fost oprită. Deocamdată. Însă Calul Troian de la Budapesta a rămas în cetate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Crayven check icon
    Traducere:
    UE l-a pupat in fund pe sclavul lui Putler ca sa isi dea acordul.
    Deci, lectie pt noi - ȘANTAJUL FUNCȚIONEAZĂ
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Interesant ca aceleasi tactici nu au fost adoptate contra celuilalt cal troian din UE care este Austria. Cand partidul lui Jorg Haider a castigat alegerile la inceputul anilor 2000 au stiut sa le impuna sanctiuni, insa acum nu desi o gramada de fosti politicieni austrieci isi primesc rasplata din partea lui Putin.
    • Like 1
    • @ Mihai
      Corect! Asa cum o tara isi poate amenda constitutia cred ca si UE poate amenda Trataul! Iar filozofii europeni - toba de drept international - ar trebui sa coboare din cer!
      • Like 0
  • Doamne, dar stangace mai e UE...ca un biet om handicapat...un obraznic ca Orban isi impune agenda si o droaie de lideri raman neputiinciosi. E caraghios gandita legislatia!!!!
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult