Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Profesorul Marian Popescu: „Colegii din universități se plâng - „Vai, ce candidați! Dar ce au făcut profesorii în liceu cu ei?” Ne prefacem că nu am ști cum s-a ajuns aici”

Marian Popescu

Foto: Inquam Photos/ George Călin

În urmă cu 8 ani, Comisia de Etică a Universității din București, condusă de profesorul Marian Popescu, stabilea că fostul premier Victor Ponta a plagiat în teza sa de doctorat. Decizia de atunci era interpretată de opinia publică drept un semnal că integritatea în universități va începe să însemne mai mult decât un simplu cuvânt. Nu a fost însă să fie așa. 

„Devine din ce în ce mai greu și nu numai la noi, în ceea ce privește fenomenul corupției academice, al malpraxisului academic, a cărui vedetă este plagiatul și o să vedeți că sunt forme mai grave de proastă conduită în universitate. Coruperea relațiilor intra-universitare, complicitatea cu politicul, în România sunt miniștri ai educației care au fost complici în a malforma elemente din legea educației pentru a permite, iată, în aceste momente, eludarea legilor. Un fost ministru care are probleme cu gramatica a scos din legea educației paragrafele care se refereau la numărul de mandate ale rectorilor. Aici și doamna Ecaterina Andronescu are o contribuție, dar sunt mai mulți. E atât de cunoscut fenomenul ăsta de complicitate încât devine din ce în ce mai greu să iei o atitudine”, a spus profesorul Marian Popescu, invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24

Fondator al Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică din Universitatea București, Marian Popescu atrage atenția că plagiatul se învață încă din școală de la profesori care le spun copiilor: „Luați de pe internet!”

„Noi ne plângem, colegii din universități se plâng: Vai, ce candidați, dar cum arată! Dar ce au făcut profesorii în liceu cu ei? Ne prefacem că nu am ști cum s-a ajuns aici. Și stăm pe poziția noastră de superioritate, nu mă feresc să o spun, ex cathedra, și ne uităm în jos la: Cine-s băieții ăștia, fetele? Cum? Dar nici nu știu să vorbească, dragă! Trebuie să îi învăț eu limba română, ceea ce și se întâmplă.

În mod normal, trebuie un proiect național, prin care vertebrarea etică și de integritate a sistemului școlar să fie pusă în operă. Ministerul Educației nici până acum nu reglează lucruri foarte importantă din zona etică și de integritate”, crede profesorul.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Colcăie România de doctori în orice, cei mai mulți fiind în realitate niște șarlatani și impostori ordinari! Dau exemplul meu preferat de astfel de specimene: Gabriel Oprea, un individ ajuns peste noapte general de cele mai multe stele din căpitan care împărțea izmene și bocanci soldaților, profesor universitar și conducător de doctorate, dar care, în realitate, este prost ”întecăruit”, ca să folosesc un loviștenism de-al meu (vă mai amințiți cum se mai ”opăcea” - iarăși un loviștenism - atunci când vorbea violând pur și simplu limba română, uneori chiar și ”pe la spate”?). Despre cariera sa politică, nu mai pomenesc, fiindcă mi se face silă! Sau: Elena Udrea - doctor în drept? ”Bă, ești nebun?!” - ar exclama Firicel (sau Celentano?) din ”Las Fierbinți”. Ponta, deși vorbele le ”încoclețează” (tot... un loviștenism!) bine, s-a dovedit a fi un impostor ordinar! Etc., etc.
    Apoi, fiindcă am ”experimentat” un prim-ministru cult, dar care s-a dovedit a fi un hoț patentat, poate cel mai mare de până acum dintre toți politicienii postdecembriști cu ranguri înalte (Adrian Năstase), am avut parte în această funcție și de o proastă a proastelor și vacă a vacilor, care ne-a făcut de râsul curcilor în toată lumea civilizată (Veorica ot Videle)! Să mai amintesc și de vițeaua aceea de fostă dactilografă de școală generală, culmea - tot din Videle, ajunsă ministru de interne doar fiindcă așa a vrut mușchiu' lui Liviu Dragnea, un inginer ”pârât”, fost student repetent, fiul unui șef de post care fura din aurul confiscat de la țigani, fiul călcându-i pe urmă mai târziu îndoind berea și vinul cu apă prin cârciumile lui ordinare din Teleorman? Ori de un fost ministru al educației (unul din Suceava, pare-mi-se, cică - profesor universitar) care avea mari probleme de exprimre în limba română? Etc. etc.
    După părerea mea doctoratul - ca formă superioară de pregătire profesională și de valorificare a creativității științifice, ar trebui să existe doar în matematică și științele reale, adică acele științe care presupun experimentul și într-un final - descoperirea și invenția. Atât și nimic mai mult! Iar lucrarea de doctorat obligatoriu trebuie să conțină un anumit număr minim de contribuții originale, recunoscute în comunitatea științifică din domeniul respectiv: lucrări științifice originale publicate în reviste de specialitate înalt cotate (inclusiv pe plan mondial), descoperiri și invenții, tehnologii și procedee noi, originale, cu aplicabilitate mai eficientă și mai avantajoasă economic decât cele cunoscute până atunci etc.
    Restul - numească-se oricum, dar numai teze de doctorat - NU!
    • Like 1
  • Atunci cind profesorii universitari se intreaba ce au facut profesorii de liceu cu acei copii, timp de patru ani,de sunt ei nevoiti sa-i invete sa citeasca de ce nu se gindesc la acei studenti ,care maine vor deveni profesori la scoala generala sau la liceu si pe care EI-si numai EI i-au promovat si au fost de acord ca pot obtine o diploma cu care sa poata practica aceasta meserie.
    Tot mediul academic se bate cu caramida in piept penrtu independenta academica, dar atunci cind au promovat "oameni slab pregatiti" chiar din randurile lor pentru ca la un moment dat :era mai comod, functia era prost platita sau idividul propus avea"spate prea puternic,-atunci nu s-au gindit ca sefii care vor face- si fac-regulile vor scoate niste reguli dupa mintea lor???
    Acum vin si fac comentarii si recenzii cu privire la sistemul de educatie din tara??
    Sa le fie rusine -EI SUNT CEI CARE AU PARTICIPAT LA CREAREA ACESTUI SISTEM.
    • Like 2
  • dar ce-au facut invatatorii? pina la profesori.... e cale lunga. (Si mai au si gradi si un an pregatitor. Tot degeaba.)
    • Like 1
  • Parerist check icon
    Profesorii n-ar trebui sa se plângă, ci pe cei care sunt pasta și cu care nu se poate lucra să-i rada la examene. Însă nu le convine, pentru ca de multe ori bugetele depind de numărul de capete vita furajera.
    • Like 2
  • Pai, poate fain ar fi daca nu am da mereu vina pe greaua mostenire. In cazul acesta, sistemul universitar pe cel pre-universitar. Nu stiu daca nu se vede ca mai toti studentii capabili resping aceasta abordare ex cathedra, si se orienteaza spre spatii unde profesorii universitari nu se prezinta ca: Eu sunt X, si nu dau 10. 10 e pentru Dumnezeu, 9 pentru profesor, voi de la 8 in jos.

    Am avut un soc atunci cand am plecat din Romania, sa vad ca profesorii iau pranzul cu elevii, ca merg la petreceri cu ei, ca materia de studiu se da la inceput de trimestru/semestru/perioada, iar profesorul vine la clasa ca sa aprofundeze ce studentul a parcurs acasa.

    Ca acolo poti sa ridici mana si sa pui intrebari.

    Ca profesorul iti este aliat, nu dusman.

    Ca profesorul poate, si trebuie sa primeasca feedback pentru ce si cum preda.

    Pentru ca studentul, spre deosebire de elevul din preuniversitar este un adult, egal cu persoana de la catedra, un coleg in aprofundarea unor cunostinte, de ce nu, in cercetare?

    Nu ma surprinde, insa lamentatia "Vai, nu stiu nici macar... trebuie sa ma injosesc eu sa ii invat." Nu, a recupera anumite lacune nu este o injosire a cadrului didactic universitar.

    Plagiatul poate fi starpit prin eliminarea obiceiului nociv de a publica subiectele de dizertatie 'acceptabile' de un anume profesor. Dar acest lucru nu se va intampla pana cand profesorii insisi vor fi gata sa iasa dintr-o zona de confort pe care si-au stabilit-o dupa ce au ajuns la catedra.
    • Like 1
  • " Marian Popescu atrage atenția că plagiatul se învață încă din școală de la profesori care le spun copiilor: „Luați de pe internet!” - si in cate cazuri se intampla asta? Profii mei ne spuneau fix sa NU facem asta.
    "Dar ce au făcut profesorii în liceu cu ei?" - probabil i-au trecut clasa, pentru ca de asta depinde salariul lor. Si nu cred ca doar de liceu e vorba. Puneti-va totusi intrebarea din perspectiva unui elev bun la sfarsitul liceului: vreau sa raman in tara sau sa merg la o universitate mai bine cotata, mai bine echipata si da, la care principiile etice sunt puse in aplicare cu mai mare strictete?
    • Like 3
  • Deformarea educatiei incepe de la gradinita, unde parintii vin si pretind totul-acum pentru copiii lor ”pentru ca au drepturi”, evitand sa vorbeasca despre responsabilitati. Copilul are dreptul la scoala gratuita, la egalitate de sanse si de educatie, dar are si responsabilitatea de a invata si de a respecta regulile scolii, asa cum si profesorii, daca au obligatia de a preda frumos si de a trata egal elevii, au si dreptul de a fi ascultati de aceiasi elevi si de a le da note dupa masura cunostintelor lor, nu dupa pretentiile parintilor. Totul porneste de aici.
    • Like 1
  • De ce ati schimbat sistemul de admitere la facultate? Sa intre toti absolvenitii pe locuri platite de parinti? si pe barem de liceu? note date pe bani....Ar fi fost prea putini bani in universitati? sau ....politicienii n-ar fi avut licente si diplome de masterat! De aici tavalugul...legi de salarizare la functionari, date pe diplome si nu pe merit...o tara cu absolventi de studii superioare, care n-au stiut nici macar unde-i facultatea...care incasaeaza salarii din bugetele publice, nu amarate de la privat!!! ca patronii nu au bani...Bugetul de stat e no name...al tuturor, dar mai ales al unora....Nimeni nu va schimba nimic....pentru ca vor bani toti...indiferent ca merita , sau nu!!! Cei bine pregatiti pleaca afara, dar nu se pregatesc doar in cadrul universitar...care e deplorabil....si nu de azi...Profesori universitari cu pontaje false....am invatat sa avem ca suort, doar hartia....nu crea sa se vada , dincolo de ea...Raman aici, cei care nu ar avea capacitatea de a se angaja afara, decat pe posturi de muncitori, cu diplomele de la noi.....interesele personale, pentru bani, au decis viitorul poporului roman...Nu juramintele facute la absolvire!!!
    • Like 2
  • Eu zic că „democrația” este de vină, a venit cu niște concepte super democratice care au favorizat „băgarea în seamă” a unor nulități.
    • Like 0
    • @ Naftuli Vasile
      nu democratia, reforma; au distrus totul, sub pretextul reformei.
      • Like 0
  • Nivelul si performantele sistemului de educatie din Romania se vede foarte clar la politicienii psd-isti ;
    serban,,ciordache,,nicolicea, etc majoritatea ,Apoi sa nu-i uitam pe ,,lichelele -reporteri ,,din televiziunile psd-iste,, haznaua 3 ,rtv TVR 1 cristache & gasca de mincinosi platiti regeste de psd,, cristoiu , dinescu ,,rosca stnescu , etc,, Daca ara avea o ,,educatie sanatoasa ,,nu a r face ce ,fac !! Sau vorba celebra a d-lui Crristian Topescu ;; In Politica ,avem nevoie de Oameni inteligenti !! Ori oamenii inteligenti ,,NU vor sa faca politica ,,
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult