(Foto: Guliver/Getty Images)
Av. dr. Gheorghe Florea, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, a explicat recent care au fost observațiile și propunerile UNBR la dezbaterile pe cele trei proiecte - Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.
„La nivelul UNBR există un departament pentru perfecționarea legislației profesiei și legătura cu Parlamentul și alte organe și instituțiile centrale cu atribuții în domeniu. Obiectivul prioritar al departamentului a fost crearea unui cadru oficial, cu caracter de permanență, în care reprezentanții UNBR să-și poată spune cuvântul în legătură cu aspectele legislative cu tangență asupra profesiei de avocat și cu buna funcționare a justiției, în general.
Acest departament a făcut o serie de propuneri, în scris, în privința modificărilor și completărilor necesare la Codul penal și de procedură penală, precum și la Codul de procedură civilă, care au fost luate în considerare în Parlament, fiind incluse în proiectele de lege supuse dezbaterii. Ca noutăți menționez întărirea apărării și a egalității de arme între apărare și acuzare, garantarea apărării și a dreptului la un proces echitabil.
Însă, în timpul dezbaterilor, apar manipulări pe criterii politice, în care avocatura, apărarea, în general, sunt supuse atacului unor forțe politice interesate să anihileze apărarea.
Întărirea acuzării și slăbirea apărării prin modificări legislative succesive a fost și este o tendință evidentă în societatea românească și nu numai, în contextul luptei împotriva terorismului și a crimei organizate. Oamenii sunt dispuși chiar să renunțe la drepturile lor, cum ar fi dreptul la viață privată, chiar dreptul la apărare, în favoarea dreptului la siguranță. Așa se explică acest trend.
Propunerile UNBR au vizat echilibrarea mecanismului drepturilor fundamentale, în folosul cetățeanului. Observațiile UNBR, transmise prin acest departament, au constat în întărirea apărării, asigurarea garanțiilor acestora, asigurarea egalității de arme între acuzare și apărare și a unui proces echitabil. Dar, știm foarte bine că există forțe care nu doresc ca apărarea să se facă simțită și orice ieșire la rampă a UNBR cu vreo propunere de modificare legislativă care chiar dacă vizează dreptul la apărare, poate intra în malaxorul media al acelor forțe politice și nu numai, interesate să anihileze apărarea.
De exemplu, între propunerile UNBR se numără cea referitoare la dreptul martorului de a fi asistat de avocat și de a se consulta cu acesta pe tot parcursul audierii, garantarea dreptului la consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal, dreptul de a pune întrebări al avocaților care participă la audierea suspectului sau inculpatului, dreptul martorului de a fi însoțit de avocat în fața organelor judiciare și a se consulta cu acesta pe tot parcursul audierii, interzicerea furnizării de către organele administrației de stat a datelor și informațiilor din bazele electronice de date la care părțile, experții parte sau avocații părților nu au asigurat accesul, condiții în care începerea urmăririi penale este obligatorie (Evitarea situațiilor în care organul nu începe urmărirea penală doar pentru a eluda prezența avocatului suspectului), condamnarea în lipsă a unei persoane se poate face numai în prezența avocatului etc.
Se poate observa că unele din aceste propuneri au creat controverse, deși sunt aspecte obligatorii într-un stat de drept și sunt prevăzute foarte clar si în Directiva privind prezumția de nevinovăție.
Trebuie menționat că în anii 2017-2018 profesia de avocat s-a aflat într-o situație particulară: pe de o parte, avocații sunt în situația de a avea propriile lor opinii privind reglementările de domeniu, în funcție de specializarea lor, de crezul profesional, iar pe de altă parte nu există un mecanism legal ca să permită unui reprezentat al UNBR să susțină un punct de vedere al profesiei, ca rezultat al unei consultări efective cu Barourile.
În ședința Comisiei Permanente din 12 mai 2017 s-a dezbătut problema implicării profesiei de avocat în perfecționarea și elaborarea proiectelor actelor normative în materie penală aflate în procedură de dezbatere publică sau în procedură parlamentară.
Au fost analizate măsurile organizatorice ce trebuie luate pentru participarea permanentă a reprezentanților Consiliului UNBR la ședințele comisiilor juridice ale Parlamentului.
S-a concluzionat că prezența UNBR prin reprezentanți la activitățile parlamentare nu este prevăzută de lege sau Regulamentele celor două camere ale Parlamentului și depinde de dobândirea/nedobândirea calității de „invitat”. S-a apreciat că este eficient să existe acces la proiectele de acte normative propuse de inițiatori de la început (de regulă Guvern sau ministere interesate de domeniul reglementării), deoarece în Parlament acestea ajung într-o formă deja discutată și analizată, existând și termen pentru adoptarea lor. În plus, trebuie ca UNBR să își asume clar poziția, nu de partea unui partid politic sau altul, susținând majoritatea pozițiilor de natură să aducă modificări sau completări la acele inițiative legislative care care au legătură cu profesia de avocat.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
""Ministerul reiterează că ”instituţiile statului au un dialog permanent şi transparent cu instituţiile europene şi internaţionale inclusiv pe Legile Justiţiei, în vederea facilitării unei cooperări internaţionale eficiente şi respectării de către România a tuturor angajamentelor în plan internaţional”.
”Procesul de amendare a legislaţiei în domeniul penal reprezintă un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituţie, iar etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice şi a dialogului cu cetăţenii""
Păi aceşti indivizi ce fac parte din comisia juridică nu ţin cont de discuţiile cu reprezentantii barourilor, de organizaţiile lor profesionale, dar mai de consultările cu cetăţenii. Au intrebat ei pe cineva daca suntem de-acord cu legiferarea furtului?