Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Protestele le dau unora impresia că au făcut ceva. Haideți să facem cu adevărat ceva

Am ajuns să am un gol în stomac când intru într-o întâlnire la care nu pot să îmi verific telefonul. Azi, la 11.15, eram la întâlnirea președintelui Germaniei cu societatea civilă. Povesteam despre cum, din păcate, toate progresele făcute sunt reversibile. 

Când mi-am deschis telefonul după întâlnire, văd că Parlamentul a votat pentru ca cei care își angajează rudele să scape basma curată. 

Aseară, la numai 2 ore după ce fusese scăpat de Parlament de urmărire penală, domnul Corlățean apărea fără nicio jenă la recepția dată de ambasadă.

Am obosit. Nu mai fac față la toată nebunia în care mă simt batjocorită ca cetățean. Mă enervez și sufăr la fiecare tupeu de politician, la fiecare lege batjocoritoare făcută din/pe banii mei, de fiecare dată când primesc mesaje de la prieteni că iar au găsit nu știu ce achiziție publică trucată. Sufăr și mai tare când suntem acuzați că politizăm, că suntem cu agenturile, că suntem obsedați, că a obosit discursul anticorupție, că da’ de ce nu ne băgăm în politică și stăm să criticăm de pe margine. Găsim tot felul de vinovați, mai puțin pe cei evidenți. Nu ne mai certați, că ne certăm singuri. Mai rău și mai dur decât ați putea-o face voi vreodată.

În tot timpul ăsta, viața merge mai departe. Nu prea mai am vlagă, dar nici puterea să zic ”nu”. Și îmi zic de fiecare dată că mai trebuie să tragem de noi încă puțin, încă puțin. Că, într-un fel, suntem mai mulți. Dar unde suntem mai mulți? Că eu văd tot oamenii ăia care trag de alți oameni, eu văd că inflamarea colectivă durează puțin și se pierde într-un cinism pe care sunt sincer invidioasă. Mi-e și teamă de proteste. Pentru că pot da impresia unora că au făcut ceva. Adevărul e că ceva-ul se face într-o mult prea mică măsură la proteste. Nu zic să nu se ducă lumea în stradă. Probabil și eu voi fi în stradă. Dar trebuie să facem mai multe. Mereu. Nu când nu mai este nimic de făcut, nu numai ca reacție la ceva. Nu puteam noi verifica deja de câteva zile ce se discută azi în Parlament? Politicienii ne fac agenda și de-asta sunt mai de succes decât noi.

Ieri am fost supărată și revoltată, azi deja nu mai știu. Și mă simt vinovată. Pentru că sunt vinovată. Și eu, și tu, noi toți suntem vinovați că nu facem suficient. Nu am făcut suficient de mult și de bine. Și riscăm să rămânem cu un strigăt împietrit pe fețe. Captivi în neputință.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Calea spre vindecare incepe cu recunoasterea faptului ca esti bolnav si trebuie sa faci ceva. Intr-o tara in care sunt multe biserici, si totusi este mare lipsa de credinta iar expresiile de genul: Fa tu, pleaca afara daca nu iti convine, lasa ca este bine si asa, abunda la tot pasul, asta este prezentul si viitorul. Societatea se dezumanizeaza literalmente si se transforma intr-o masa umana careia nu-i pasa de nimic, in care viata de zi cu zi este hranita de ura, nationalism, critica desantata si orgolii.
    • Like 0
  • Stefania check icon
    Pai nu noi trebuie sa facem ceva si mai ales nu trebuie sa te simti vinovata atat tu cat nici noi..Noi muncim (si mai suntem si performanti la locurile noastre de munca) ca prostii ca sa platim minunatului stat roman taxele pe care nu le merita si pensia pe care cei din generatia mea nu o sa o primeasca niciodata.
    ONG-urile unde sunt? Avem ONG-uri adevarate, care sa contribuie la schimbarea mentalitatii romanilor? ONG-uri care sa contribuie la recastigarea valorilor morale pe care le-am pierdut de atata amar de ani? Iar cele existente ce rezultate au? Stiu cei de sat ceva de ele? Stiu cei saraci ceva de ele? Dar le vedem la Cotroceni!
    Media mai avem? Romanii nu sunt informati deloc.Ma refer mai ales la cei care nu pot calatori in strainatate pentru ca nu au cu ce.Habar n-au ce se petrece in lume, nu au exemple.Cate stiri internationale avem? Cata informatie vine de la Bruxelles? Cati dintre romani cunosc cu adevarat ce se intampla acolo? Intelegem noi pe deplin ce se intampla in lume? Televiziunile si ziarele ne servesc acelasi bors in fiecare zi.
    • Like 0
  • check icon
    Mă uit la pancartele din imaginea ce însoțește articolul. E acolo uman, la greu. Adică naivitate asupra realității, dar și parșivenie, de-a face din vorbe (putem discita, de care fel li-i oratoria...). // Altminteri chipurile cele nevinovate merg la inimă: „Vai, sărăcuții, cum suferă ei!...Cum criminalii le distrug viitorul!”.
    • Like 0
  • check icon
    „Haideți să facem cu adevărat ceva” // Poate mi-i semn de bătrînețe, dar am reținere la așa îndemn... Pe care îl bănui de șmecherie autor (voind a ne duce apoi frăgeziți la o idee a sa), ori măcar de nerealism. /// Apropo de a face, cred că e mai utilă e (inumana) nefacere domoală a nimic. Nu pariez că agitatul nevrotic de prin jur e mai util.
    • Like 0
  • check icon
    „Azi, la 11.15, eram la întâlnirea președintelui Germaniei cu societatea civilă. Povesteam despre cum, din păcate, toate progresele făcute sunt reversibile. Când mi-am deschis telefonul după întâlnire, văd că Parlamentul a votat pentru ca cei care își angajează rudele să scape basma curată...” // Mie unuia mi se pare neînțelept a tooot face comparații cu țări dezvoltate. Doar aparent avem aici destupăciune și dor de mai bine al Țării. În practică e doar o șmecherie oratorică, în spatele cărora descărcăm din animalice (adică necivilizate vestice) din noi. // Mi-i deseori ocupație a descifra primarele din spatele vorbelor mărețe...
    • Like 0
  • check icon
    Este un discurs anti=democratic expresia "tupeu de politician " stimabila ! Nu va puteti revolta DECAT impotriva alesului propriu , nu puteti acuza in corpore toti politicienii pt ca ei sunt REPREZENTANTI alesi NOMINAL de catre alti concetateni ai nostri ! daca s-a votat pe sest o lege care le permite sa-si angajeze rudele la cabinetele parlamentare asta este consecinta numai si numai a zgarceniei cu care ne platim parlamentarii , care in mod normal ar trebui sa aiba fiecare salariu foarte bun ca sa nu se mai umileasca la a mai aduce inca un venit in familie din cabinetul parlamentar sau sa se umileasca la a-si vota o pensie mai buna dupa ce iese din activitate in loc de salariu bun cat este in exercitiul functiunii ! "Zgarcitul mai mult pagubeste si lenesul mai mult alearga" !
    • Like 0
    • @
      Aoleu, d-mle Cazacu! Ce înseamnă salariu foarte bun? 10000-20000 de euro lunar?!!! Ca să se uite la filme porno în timpul ședințelor sau să doarmă? Sau, poate,niște diurne grase pentru alea zeci de plecări pe banii statului în străinătate? Poate le cumpărăm câte o firmă la fiecare, ca să nu sufere săracii, de foame după ce n-or mai ”sluji” cetățenii. Propuneți un salariu, d-mle Cazacu, să vedem ce gândiți.
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Democraţia merge ca şi căsnicia: în doi. Ce vrei noi e un reflex al comunismului şi al oricărei societaţi totalitare. Noi vrem să ne vedem liniştiţi de viaţa noastră, de serviciul nostru, de bericica noastră, de seminţele ronţăite la fotbal în timp ce ei, politicienii, să ne conducă. Suntem infantili, dorim "părinţi buni". Nu e totuşi un reflex specific românesc, îl au mai toate ţările foste comuniste. Numai că nu merge. Va trebui să ne concentrăm asupra legilor, a proiectelor de lege, a programelor. Va trebui să ne ALFABETIZĂM politic, pentru că suntem ANALFABEŢI la acest capitol. Poate că nu noi, cei care comentăm pe-aici, dar în general, ca societate, suntem analfabeţi politic. Va trebui să înţelegem că schimbarea nu se va petrece brusc, ci treptat, ba poate chiar să acceptăm că nu se va petrece în timpul vieţii noastre. Hei-rupismul e o prostie! Lucrurile se fac treptat, puţin câte puţin, milimetru cu milimetru.
    • Like 3
    • @ Valentin
      check icon
      Daca e sa ma uit in istoria recenta, uneori schimbarea a fost de pe o zi pe alta.... Poate explodeaza din nou "mamaliga"... Fara alfabet si asteptari desarte vreme de decenii...
      • Like 0
    • @
      Valentin check icon
      N-aţi înţeles exact ideea. Degeaba "explodează" dacă ecuaţia e aceeaşi. Ce vrem noi NU SE POATE. Nu se poate ca noi să ne vedem liniştiţi de seminţele noastre sau de bericica noastră şi ei să ne conducă. Noi asta vrem, conducători "cinstiţi" care să conducă de undeva de sus atât de discret încât noi să n-avem habar. Adică să nu facă şmecherii ca să nu ne trezească din viaţa noastră tihnită şi lipsită de responsabilitiăţi. NU se poate! E ca într-o căsnicie, ca şi cum ai spune nevestei: "De-acum încolo eu îmi văd de treaba mea şi tu te ocupi de gospodărie!" Dacă nu pui osul la treabă, dacă nu faci diferenţa dintre o lege şi un proiect de lege (sunt mulţi care nu o fac) dacă nu participi la o dezbatere publică a unei legi - fie şi trimiţând un mail -, dacă nu citim programele şi politicile acestor partide atunci nu merge. Povestea cu "mămăligile" e o aiureală, un pretext pentru a ne feri de responsabilităţi. Punem pe alţii noi ne vedem liniştiţi de ale noastre. Nu funcţionează!
      • Like 0
    • @ Valentin
      check icon
      Scuze, am fost mult prea subtil; Pe sleau: Nu s-or teme mizerabilii astia ( politicieni, si rude :-) ) ca intr-o buna zi iese unu`- doi cu pusca-n mana si rezolva nerezolvabilul?
      Si- da- citesc programe politice, si mai trimit si mailuri; Si am avut chiar niste propuneri ( de care s-a ales praful) ; Acum ma gandesc doar ce mult regret ca mi s-au propus joburi in Canada ( care nici ea nu e "mama dreptatii si a corectitudinii" si le-am refuzat; Deh...prostia la romani :-)
      • Like 0
    • @ Valentin
      check icon
      PS- si ma astept la adresare simpla- "per-tu" - deoarece nu merit ( si - sincer- prea putini merita" adresarea politicoasa; N-am facut cu adevarat nimic important ( poate mai putin chestia aia cu "sadit un pom- chiar zeci, facut si educat un copil, cladit o casa...) ca sa fiu "dumneavoastra"
      • Like 0
    • @
      Valentin check icon
      Haideţi să fim serioşi, oameni dereglaţi la cap sunt peste tot. În rest cam toţi de pe-aici citim programe şi întelegem mult, dar suntem o minoritate.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Valentin check icon
      Ca să adaug, cu unele lucruri nici nu se glumeşte ca să zic aşa...
      • Like 0
  • gma check icon
    Nu stiu daca pe domnul Corlatean la atras bufetul de la receptie sau dansul chiar se considera o victima sistemului.
    • Like 0
  • Excelent! Doar că suntem deja captivi, dar nu în neputința noastră ci în a celor cărora li se rupe laolaltă cu cei cărora le convine ce se întâmplă. Și a naibii să fiu dacă văd cum putem evada din captivitatea asta!
    Rezistența noastră aici e indispensabilă dar nu e suficientă. E clar că avem nevoie de o ”debarcare în Normandia”. Poate că ea se petrece deja, numai că, de la Răsărit, se aude huruit de tancuri.
    • Like 2
  • Exista (sper) o solutie - USR (Nicusor Dan).
    Poate tinerii vor veni la vot pentru parlamentare si poate se va intampla ca in Islanda.
    • Like 2
    • @ Andri Popa
      Liana check icon
      Pe langa ce spune Valentin, ca acel consilier USB s-a apucat de adaposturi pentru caini, cand Primaria aia colcaie de orice alte prioritati, nu stiu ce va face sa credeti ca "tinerii" vor veni la vot. Tinerii astia nu vor veni la vot, pentru ca sunt si ei satui, ca toata lumea, sa nu se maia termine. Pentru ca republica asta pe care o citim are, de fapt, un reach foarte mic; pentru ca, tinerilor, pur si simplu nu le pasa, decat daca ceva i-ar lovi direct, la privilegiile/beneficiile lor. Si aici vorbesc de tineri care au absolvit o forma de educatie superioara, care au un job cat de cat ok si care au, cat de cat, o viata. Daca parlamentarii se vor apuca sa cenzureze internetul, facebookul, concertele, hainele, sa le taie lumina la terase etc., da, e posibil ca aceasta categorie sa reactioneze.
      Dar mai e si categoria, mult mai vasta, a tinerilor care nu au nici o tinta si nici o perspectiva dinainte, lor le-ar ajunge sa aiba ce pune pe masa. Iar acestia nu sunt departe de conditia romanului pre-Decembrist, isi vor assuma sa piarda putinul pe care il au, doar ca sa isi satisfaca nevoile fiziologice, cat de cat.
      Trist, dar asta e situatia. Eu nu prea vad o iesire din situatia asta.
      • Like 1
    • @ Liana
      Valentin check icon
      Povestea cu USB se răspândeşte pe zi ce trece şi încep să apară articole pe diverse siteuri. Înţeleg că cele două doamne sunt implicate în această chestiune de multă vreme, au participat la mitinguri anti-eutanasiere etc. Povestea asta e la mare modă în afară, numai că România e o ţară fără infrastructură rutieră, cu spitale ca vai de ele, cu tineri care pleacă etc. Hai să ne ocupăm mai întâi de aceste probleme şi pe urmă să ne ocupăm de animale. Cel puţin eu nu pot da votul pentru un proiect ca adăposturile de câini. Consider că banii ar trebui direcţionaţi către lucruri mai urgente.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro