Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei se dezice de Teodosie: Perseverarea tomitană în opțiunea oarbă moral, favorabilă barbariei travestite în ctitor creștin, dar și întrebarea zguduitor de cinică „Ce, a mitraliat ctitoriile?”, sunt aproape amuțitoare

Vasile Banescu - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a criticat poziția pro-Putin a Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie. 

„Perseverarea tomitană în opțiunea oarbă moral, favorabilă barbariei travestite în ctitor creștin, dar și întrebarea zguduitor de cinică, „Ce, a mitraliat ctitoriile?”, sunt aproape amuțitoare.

Ca și cum zidurile unor construcții, fie ele și biserici, nu viețile unor oameni nevinovați ar conta cu adevărat !

Fiecare dintre noi se onorează sau se compromite moral în cel mai relevant mod cu putință prin poziționarea față de răul hidos, față de crima odioasă, față de nedreptatea strigătoare la cer și mai ales față de Adevăr.

Recidivând, unii se compromit spectaculos și ireversibil”, a scris Vasile Bănescu într-o postare pe Instagram.

Înainte de începerea războiului din Ucraina, Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, spunea că „Putin nu este așa de negru” și că atât el cât și Medvedev sunt ctitori, iar noi îi judecăm ca pe niște răufăcători.

Întrebat miercuri, în conferință de presă, dacă își menține afirmația despre „ctitorul” Putin, Teodosie a replicat: „Ce a adus, a rămas. A luat ctitoriile, le-a mitraliat? Nu a făcut nimic cu ele. Sunt aceleaşi. Nu trebuie să am eu o părere”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    IPS (se face că) nu-și aduce aminte de acea pildă (nu mai știu pe unde am citit-o) cu acel ucenic ce mergea pe drum cu învățătorul iar acesta din urmă a scos o piatră din zidul unei biserici. Acea piatră fusese contribuția unui ctitor devenit păcătos din cale-afară care nu putea ajunge în iad ctitor de biserică fiind. Sub ochii înspăimântați ai ucenicului a scos piatra și astfel ctitorul cel păcătos și-a urmat drumul firesc spre iad. Pildă pe care o pot savura și ateii datorită ideii de dreptate.
    N-or mai fi fost niciodată ctitori păcătoși pe lume? Și la urma urmei chiar contează mai mult pietroaiele decât oamenii?
    • Like 1
  • Raluca, aici ai scris un adevăr. Mulțumesc pentru această informație, și numai sper să o vadă cât mai mulți. I am proud of you!
    • Like 0
  • Ar fi bine ca ÎPF însusi sa nu se mai ascunda in spatele purtatorului sau de cuvant si sa ia atitudinea si masurile care se impun, odata pentru totdeauna, in raport cu Mache infractorul
    • Like 4
    • @ KapetanMavromati
      mache Infractorul care a reusit sa ,,mascheze Adevarul ,in multe ocazii ,( cazul APIA ferma Nazarcea etc , ar trebui sa dispara din ,,peisajul bor --fanilor care se pretind intelectuali !!
      --- Ce au bun de invatat , studentii de la acea ,,Fabrica de popi,, ? Doar Minciuni ,,,smecherii , intrigi si GANDIRE BOLNAVA ,,
      -- NU INTELEG DE CE ,,patriarhia ,, NU IA ATITUDINE IN DREPTUL ACESTUI IMPOSTOR ,,, Lasand asa situatia , biserica va fi compromisa si mai Rau !!
      • Like 0


Îți recomandăm

Apuripu-ripu / sursa foto: Profimedia

Tata avea doar cinci ani când a rămas orfan de tată. Fără casă, au locuit o vreme în grajdul unde unchiul lor ținea caii. Bunica muncea cu ziua, „la cocoane”, încercând să-și țină cei șapte copii în viață. Asigurarea hranei era cea mai mare provocare. Toți au renunțat la școală, mai puțin cel mic — tata. El a iubit caii toată viața.

Citește mai mult

Doctorat / sursa foto: Profimedia

Pentru mine, doctoratul a însemnat disciplină intelectuală (pentru un om care citea haotic, avea ideile împrăștiate în zeci de jurnale și caiete, practica fișării și a lucrului pe text a fost o adevărată terapie), sens al educației (cred că scrierea la teza de doctorat și studiul temei alese au dat cu adevărat sens formării mele intelectuale) și contact cu ideile cele mai rafinate, cu textele și autorii cei mai reprezentativi din domeniul meu de cercetare.

Citește mai mult