Cum au reușit profesorii din „clasa care nu se lasă” să reducă până la aproape de zero rata abandonului școlar

Unu din patru copii din mediul rural din România renunță la școală înainte de a ajunge în clasa a VIII-a, lipsa resurselor materiale și rezultatele școlare foarte slabe fiind printre principalele cauze ale abandonului. Anual, peste 45.000 de copiii României abandonează școala, iar 44,3% dintre copiii din mediul rural se află în pragul sărăciei și a excluziunii sociale.

Cu ajutorul profesorilor, copiii înscriși în programul „Nouă ne pasă” recuperează lecțiile de matematică și română, ajungând la zi cu materia, astfel că își pot continua parcursul școlar. Grupele cuprind maximum 10 copii care pot participa în program minimum trei ani, iar pe lângă ajutor de la profesori, ei primesc și o masă caldă de trei ori pe săptămână.

Participarea în program este deschisă oricărui profesor din mediul rural care aplică cu propuneri de proiecte, fiind selectate cele mai bune aplicații. Fiecare școală selectată beneficiază de sprijin financiar, iar suma oferită acoperă cheltuielile pentru masa copiilor la școală, materialele didactice și plata profesorilor.  

Rezultatele elevilor, influențate de statutul familial

Mihaela Irina Dabija, coordonatorul centrului „Nouă ne pasă” din Școala Gimnazială sat Mologești, com. Laloșu, județul Vâlcea, spune că, așa cum reiese și din rapoartele PISA, rezultatele elevilor sunt influențate de statutul familial, din mai multe considerente.

„Pe de o parte, nu există această cultură a nevoii de educație, copiii și familiile acestora fiind, în mare parte, resemnați cu rezultatele elevilor, fapt ce îi face pe copii să nu mai depună niciun fel de efort pentru a remedia eventualele probleme sau a recupera derapajele; pe de altă parte, fie provin din familii care nu le pot furniza minimul necesar din punct de vedere financiar. Chiar dacă vorbim de învățământ gratuit, tot necesită anumite cheltuieli, pe care mulți nu reușesc să le facă: îmbrăcăminte, alimente”, spune Mihaela Irina Dabija.

Un alt factor determinant este lipsa interesului familiei pentru educație, cazuri în care pentru dascăli este foarte dificil să motiveze un elev.

„Ce își dorește cel mai mult un elev este să se joace, să petreacă timpul cu prietenii, iar dacă familia nu colaborează către aceleași ținte cu școala, rezultatele sunt foarte greu de obținut. Este demonstrat faptul că elevii care lucrează suplimentar, care sunt încurajați de familie să citească, să învețe, reușesc să obțină rezultate mai bune față de colegii lor care nu mai lucrează absolut nimic în afara orelor de curs”, vede ea.

 „Copiii neînțeleși de ieri, cei lăsați în urmă” perpetuează aceleași probleme

Înainte să fie incluși în programul „Nouă ne pasă”, elevii cu care Irina Dabija lucrează în satul din Vâlcea se descurcau foarte greu la școală, din cauza lacunelor mari, comparativ cu colegii lor.

„Vorbim inclusiv de copii care nu știu să scrie sau să citească, ceea ce reprezintă, clar, un impediment foarte mare pentru că ei nu pot face mare parte dintre sarcinile școlare, pentru că nu le înțeleg și nici nu înțeleg modalitățile de lucru”, punctează Irina Dabija.

Sunt copii ce provin din familii care se confruntă cu probleme financiare foarte mari, care, la rândul lor, sunt „copiii neînțeleși de ieri, cei lăsați în urmă” într-un fel sau în altul de sistemul educațional românesc și care, crede profesoara, perpetuează cumva aceleași probleme și asupra generațiilor următoare, din perspectiva de părinți. Ea spune că mulți dintre acești copii, înainte de a fi incluși în programul „Nouă ne pasă”, erau fie resemnați, considerând că ei nu pot învăța, fie erau total dezinteresați și reușeau să obțină un minim de rezultate, cu mare dificultate, pentru a promova clasa, fără însă să încerce mai mult. 

„ Un copil care ajunge la gimnaziu fără să poată citi și scrie, fără să poată înțelege un text simplu, care nu poate face calcule simple, va fi imposibil să recupereze în timpul orelor de curs obișnuite pentru că are nevoie de foarte multă atenție, pe care nu i-o poți acoda fără să neglijezi elevii ceilalți”, observă coordonatoarea centrului.

„Nouă ne pasă”, o rază de speranță pentru copiii de la sate

Programul „Nouă ne pasă” este văzut de Irina Dabija drept „o rază de speranță” pentru elevii și profesorii din mediul rural, cărora le asigură un sprijin real, din mai multe puncte de vedere. Programul oferă posibilitatea ca profesorii implicați să lucreze cu grupe mici, formate din exact acei copii care au mari lacune și care provin din medii familiale defavorizate, fără sprijin educațional acasă, pentru că familiile lor nu au un nivel educațional foarte mare, la rândul lor.

„Sunt acei copii pe care îi vedem în statisticile cu rezultatele la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat cu note de 1, 2 sau 3, pentru că, ajungând să aibă derapaje prea mari față de colegii lor, nu mai depun niciun efort pentru că li se pare inutil și nici nu mai pot recupera, profesorul neavând timp să lucreze doar cu ei.

În programul „Nouă ne pasă”, elevii au nivel educațional similar, făcând lucrurile puțin mai ușoare din această perspectivă și oferind timpul necesar profesorului să își îndrepte toată atenția asupra lor. În cadrul after-school-ului elevii beneficiază de ore suplimentare la materiile de examen, care să le asigure un minim nivel educațional, care să îi ajute să facă calcule de nivel minim sau mediu, să citească și să înțeleagă un text citit la prima vedere, să rezolve sarcini de la simplu la complex. În cadrul acestor ore se lucrează într-un mod ce îmbină plăcutul cu utilul”, a explicat coordonatoarea centrului „Nouă ne pasă” din satul Mologești. 

Cu sprijin financiar din partea Fundației, sălile centrului au fost dotate cu tehnologia necesară desfășurării unor ore moderne, motivante: videoproiectoare, table magnetice, auxialiare. Mai mult decât atât, programul vine și în întâmpinarea problemelor financiare cu care familiile acestor copii se confruntă, oferindu-le seturi de rechizite, iar în zilele în care au after-school, copiii beneficiază de masă caldă, lucru despre care coordonatoarea centrului spune că s-a dovedit „foarte motivant” pentru o mare parte dintre copii.

Un părinte a vrut să-și retragă copilul de la after-school, până să înceapă activitățile. „Înțelesese greșit și credea că este pentru o perioadă scurtă de timp”

Părinții copiilor înscriși în program au fost încântați, spune coordonatoarea, pentru că cei mai mulți sunt conștienți de faptul că nu pot să îi ajute pe copii, iar posibilitatea unor meditații este exclusă, dată fiind situația lor financiară.

Dabija spune că, la un moment dat, un părinte al unui elev de la ciclul primar a venit să-i spună că se gândește să-și retragă copilul de la after-school, până să înceapă activitățile, doar ce fusese înscris.

„Apoi, când i-am povestit despre cum funcționează programul și despre faptul că sprijinul acordat copiilor poate continua până la sfârșitul gimnaziului, a renunțat la ideea de a retrage copilul, spunând că înțelesese greșit și credea că este pentru o perioadă scurtă de timp”, povestește ea.

Metodele de predare îmbină ludicul cu învățarea

Pe lângă oportunitățile de învățare, centrele „Nouă ne pasă” mai au un rol la fel sau poate și mai important: au un impact asupra stimei de sine, deoarece copiii încep să prindă încredere în forțele proprii. Profesorii spun că ei devin mai activi, chiar și la orele de curs obișnuite, deoarece se apropie mai mult, mai ales de cadrele didactice de la centru.

„Se simt vizibili și încep să fie mai implicați în activitățile desfășurate la nivelul școlii, lucru care îi bucură pe părinți, pentru că în general sunt resemnați, cei mai mulți nu mai vin la ședințele cu părinții, considerând că situația copiilor lor nu are cum să se îmbunătățească, iar alții, din păcate, nu manifestă interes pentru educația copiilor”, punctează Mihaela Irina Dabija.

Copiii sunt încântați de faptul că ei sunt cei care se află acum în centrul atenției, că nu se simt judecați de colegii lor care au reușit să înțeleagă la timp noțiunile predate, fapt datorat și metodelor de predare care îmbină ludicul cu învățarea.

Prea puțini copii aleg școlile profesionale, din cauza unei „mentalități greșite”

Dabija spune că, din păcate, în mediul rural sunt mulți copii care nu reușesc să își continue studiile, mulți intră la liceu și pentru că au putut intra cu medii mici, dar nu reușesc să promoveze bacalaureatul la finalul liceului, iar acest lucru nu le oferă nicio perspectivă de viitor.

Deocamdată, spune ea, prea puțini copii merg mai departe la școli profesionale, din cauza unei mentalități greșite cum că un copil care a intrat la liceu este un copil foarte bun față de unul care a intrat la profesională, care este considerat cu capacitate intelectuală foarte scăzută.

„Acest lucru a condus, de-a lungul timpului, la un număr foarte mare de elevi care nu reușesc să promoveze bacalaureatul și care, la finalul liceului, nu au nicio calificare care să le ofere posibilitatea să se integreze pe piața muncii. Implicit, a condus și la acest deficit de muncă calificată cu care ne confruntăm astăzi”, explică ea.

Elevii care nu iau examenul de bacalaureat pleacă în străinătate, unde fac muncă necalificată și câștigă mai mult ca un necalificat în țară

De asemenea, mulți dintre elevii care nu reușesc să promoveze bacalaureatul pleacă în străinătate, în țări precum Italia, Anglia, Spania, Franța sau Germania, unde lucrează ca muncitori necalificați, dar reușesc să obțină venituri sensibil mai mari față de cele pe care le-ar putea obține un necalificat în țară., explică Irina Dabija.

Programul „Nouă ne pasă” încearcă să îi ajute pe copiii din mediul rural și mic urban să obțină medii pe cât de bune posibil la Evaluarea Națională, tocmai pentru a le oferi posibilitatea să meargă mai departe acolo unde chiar își doresc și sunt capabili să o facă.

Primele schimbări sesizate au fost la nivel de interacțiune în timpul orelor: au devenit mai încrezători

La cei mai mulți dintre elevii cuprinși în programul „Nouă ne pasă” profesorii au văzut schimbări pozitive.

„Am avut inclusiv elevi care au avut note mai bune, cu diferențe de 0,50 – 1 punct. Primele schimbări sesizate au fost la nivel de interacțiune în timpul orelor, au devenit mai încrezători, mai implicați și mai interesați de ceea ce se întâmplă în clasă. Au început să participe mai mult inclusiv la activitățile extracuriculare sau la proiectele desfășurate la nivelul școlii. Așa cum am menționat anterior, au devenit mai vizibili, au început chiar să ne povestească anumite lucruri în timpul pauzelor, ceea ce nu se întâmpla prea des înainte”, spune coordonatoarea centrului.

Un aspect de care se simte foarte mândră a fost acela că, tot cu sprjinul Fundației, a reușit să dezvolte un club de lectură, iar mulți dintre copiii de la after-school sunt printre cititorii cei mai activi.

Copiii așteaptă cu nerăbdare meniul cald pe care îl primesc în fiecare zi în care au after-school

Primul lucru care a impresionat-o pe Irina Dabija, de când lucrează la centrul „Nouă ne pasă”, a fost nevoia de hrană a celor mai mulți dintre copii.

„Copiii care așteaptă cu nerăbdare meniul cald pe care îl primesc în fiecare zi în care au after-school a fost și cel mai dificil lucru din punct de vedere emoțional. Acesta este unul dintre exemplele triste, dar sunt și foarte multe lucruri frumoase. Nevoia de cunoaștere este unul dintre ele, lucru demonstrat de numărul mare de copii de la after-school care citesc cărți de la clubul de lectură și care mă caută zilnic să meargă să aleagă cărți, să le răsfoiască, să îmi povestească despre ele.

Un alt exemplu ar fi una dintre grupele de la after-school care nu absentează și care au început să aibă rezultate mai bune, inclusiv la celelalte discipline”, povestește ea.

Cea mai mare realizare a ei? „Cred că cea mai mare realizare este de fapt fiecare pas înainte al acestor copii, care poate pentru cei din afară pare mic sau insesizabil, dar pentru mine, care știu de unde am plecat, este un pas uriaș. Faptul că știu că și eu am pus o cărămidă la construcția aceasta mă face să fiu mulțumită și dispusă să continui să mă implic mai mult. Nu în ultimul rând, simt că o mare realizare este tocmai faptul că am reușit să găsesc oameni dispuși să ajute, oameni care iată, vin și în întâmpinarea celor rămași în urmă”, a punctat Mihaela Dabija.

Tudor Manea, CEO eMAG: „De peste 10 ani suntem implicați în programe de educație remedială”

Într-o perioadă în care fenomenul abandonului școlar a ajuns la cote alarmante, ca efect al pandemiei, eMAG împreună cu Fundația Nouă ne pasă lansează campania „Educația nu se oprește niciodată”, care aduce în atenția publică o problemă care afectează evoluția economică și socială a țării ce nu mai poate fi amânată. Totodată reprezintă și o recunoaștere a profesorilor din programele de recuperare a materiei „Nouă ne pasă” dezvoltate de Fundația Nouă ne pasă, care îi învață pe copii că cea mai importantă lecție este aceea de a nu renunța.

Început în 2016, programul „Nouă ne pasă” a ajuns acum în cele mai îndepărtate și sărace zone de la nivel național: de la șase școli din cinci județe, programul a crescut la 84 de școli din 31 de județe, cu 2.422 de copii susținuți de 377 de profesori în anul școlar 2021 – 2022. În urma participării în program, prezența la școală a copiilor s-a îmbunătățit cu 80%, iar notele au cresc cu aproximativ un punct în decursul unui an școlar.

„Atunci când educația nu se oprește, evoluăm și ca societate, și la nivel individual. Putem schimba paradigma noastră economică, a unei Românii ca furnizor de mână de lucru ieftină, cu aceea a unui stat cu o populație bine educată, care produce valoare. Dar pentru aceasta trebuie să avem grijă de copiii noștri și să îi ținem în școală. De peste 10 ani suntem implicați în programe de educație remedială alături de Fundația Nouă ne pasă, care a demonstrat că are un impact vizibil în comunitățile unde activează și poate schimba vieți. Pentru un viitor cu oameni responsabili, eMAG își pune la dispoziție platforma pentru donații, pentru ca centrele din programul Nouă ne pasă să ajungă în cât mai multe locuri și să îi susținem împreună pe profesorii din «Clasa care nu se lasă».”, a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.

„Nouă ne pasă” îi învață pe copii că cea mai importantă lecție este aceea de a nu renunța

„Suntem recunoscători tuturor celor care nu au rămas indiferenți la problemele din educație, dar mai ales profesorilor din programul „Nouă ne pasă”, care nu s-au lăsat învinși de neajunsuri și au luptat ca fiecare copil care le-a trecut prin clasă să rămână în școală o perioadă cât mai lungă de timp. Datorită lor, rata abandonului școlar este aproape de zero acolo unde avem centre after-school”, a declarat Tudor Vlad, președinte Fundația Nouă ne pasă.

Oricine poate susține programul „Nouă ne pasă” cu o donație direct din aplicație sau din site pe www.emag.ro/nouanepasa atunci când achiziționează un produs și poate astfel contribui la susținerea orelor de educație remedială pentru copiii cu risc de abandon școlar.

Campania „Educația nu se oprește niciodată” face parte din platforma de sustenabilitate eMAG „Responsabilitatea noastră nu se oprește niciodată" și reprezintă și un omagiu pentru profesorii din programele de recuperare „Nouă ne pasă” dezvoltate de Fundația Nouă ne pasă, care îi învață pe copii că cea mai importantă lecție este aceea de a nu renunța. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp