Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Putin nu e Stalin

Rebeliunea Wagner a fost o lovitură de stat pentru că așa a calificat-o cel mai agresiv și spurcat la gură strigaci al Kremlinului, vicele Medvedev.

Discursul dramatic al lui Putin însuși, vorbind de trădare de patrie, cuțit înfipt în spate, unire în fața pericolului în care se află statul rus, pedepsele nemiloase care-i așteaptă pe puciști, este o reacție corespunzătoare unei lovituri de stat. 

Occidentul, SUA, Ucraina NU au fost numite de dictator ca aflându-se în spatele acțiunii lui Prigojin – Putin a acceptat-o ca fiind rusească sută la sută.

Măsurile luate pentru apărarea Moscovei, ceva ce nu s-a mai văzut de la Al Doilea Război Mondial încoace, duc și ele la aceeași idee.

Dar cel mai puternic argument pentru a spune că o lovitură asupra statului a avut loc în Rusia, sunt zicerile lui Prigojin. Sinistrul criminal de top a aruncat niște bombe radioactive, cu efecte pe termen lung. Liderul Wagner a fost până ieri, și este încă!, vedeta vârf de lance a armatei ruse pe frontul din Ucraina. Wagneriții, eroii care au eliberat Soledar, cum a declarat chiar Putin. Prin urmare, să auzi de la Prigojin, aclamat de populație când s-a cărat din Rostov-pe-Don, că nici Ucraina, nici NATO nu erau o amenințare pentru Rusia, că războiul a fost pornit ca să fie război și să ajungă Șoigu mareșal, e un șoc.

Să audă întreaga lume de la un erou al URSS, prieten apropiat al tătucului Putin, că în rândurile conducerii politico-militare de la Moscova împărățesc corupția, furtul banilor pentru armată, nepăsarea față de viața și moartea celor trimiși pe front.

În fine, „iertarea” lui Prigojin de către Kremlin, după ce FSB îi deschisese anchetă penală pentru înaltă trădare, e o dovadă de slăbiciune care îi uluiește pe supușii ruși, obișnuiți cu cruzimea implacabilă a sistemului. Ca să contracareze toate astea, Putin ar trebui să declanșeze o epurare sângeroasă, demnă de un Iagoda sau Ejov, asupra legăturilor la nivel înalt ale lui Prigojin, care cu siguranță există. Or, nu se știe dacă mai are destulă putere s-o facă. 

Cea mai gravă consecință a loviturii Wagner asupra statului care îl paște pe dictator este dezamăgirea maselor de susținători că Putin nu e Stalin. 

P.S.

Așa cum ore în șir, postul pe care e lipit cu scuipat numele România n-a transmis niciun bit despre ce se petrecea în Rusia, Donald Trump, în spiciul său, ținut la Washington în fața unei mulțimi de adoratori conservatori, n-a scos un cuvințel despre ce i se întâmpla lui Putin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult