Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Rămasă „de căruță”, Moldova se ridică. Profesorul Alexandru Călinescu: „Noi, aici la Iași, privim cu stupoare ce se întâmplă la Guvern la București”

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei

photo icon Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, evenimentul de lansare

Alexandru Călinescu s-a născut în 1945. Este un istoric literar, critic literar și publicist român. Zeci de ani, profesor de literatură franceză la Facultatea de Litere a Universității din Iași. A fost directorul Bibliotecii Centrale Universitare. Colaborator al editurii Polirom din Iași. A fost profesor la INALCO. Alexandru Călinescu a fost invitatul special al reputatutului realizator de talk show cultural francez Bernard Pivot, gazda emisiunii „Double Je spécial Iași”, care a fost filmată în Iași în 2004. În vara lui 2018, profesorul Alexandru Călinescu publica în Le Figaro un articol necruţător la adresa represaliilor din 10 august. Acum este membru fondator al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, care reunește personalități din 8 județe ale acestei provincii de care politicienii își amintesc doar când vin să strângă voturi.

„Raport despre starea Moldovei” este primul document pe care asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei îl va lansa în dezbatere publică, iar „În numele Moldovei” va fi un turneu regional de conferințe.

Fără infrastructură - niciun centimetru de autostradă sau căi ferate moderne - fără mari investiții și cu un fenomen al migrației forței de muncă mai mult decât îngrijorător.: sunt principalele probleme cărora Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei vrea să le găsească o rezolvare.

Dacă ar trebui să folosiți un cuvânt pentru a descrie starea Moldovei astăzi, care ar fi acest cuvânt?

Cuvântul care îmi vine acum în minte, pe limbă, din păcate este… dezastruos. O situație foarte, foarte grea, mai ales în anumite zone care sunt realmente calamnitate. E o realitate pe care trebuie să o recunoaștem, trebuie să ne-o asumăm, să facem ceva ca să găsim niște soluții. Acesta este și unul dintre scopurile asociației pe care am lansat-o astăzi.

Cum s-a întâmplat de a ajuns Moldova Cenușăreasa României?

Procesul e mai vechi, e un proces care se înscrie în durata lungă a istoriei. De la început, după Unirea Principatelor, Moldova a plecat cu un handicap. Fiindcă centrul s-a mutat peste noapte la București iar această sărăcire politică și culturală a Moldovei a continuat. A urmat și sărăcirea economică. Moldova, deși inițial era regiunea mai dezvoltată din vremea Principatelor, a devenit sora săracă a României Mici. Iar când s-a creat România Mare, firește că Transilvania a venit cu un avans de civilizație și de tehnică sensibil mai mare. Una peste alta, în Moldova am rămas de căruță. Foarte greu se circulă dintr-o parte în alta, dintr-o regiune în alta. Suntem izolați de Transilvania, nu avem autostrăzi, trenurile merg într-o viteză de melc ca pe vremea lui Caragiale. Sigur că Iașul a rămas un centru universitar important, dar alte orașe din Moldova, cum ar fi Galațiul, Botoșaniul, care erau foarte bine cotate acum un secol și ceva, au sărăcit.

Cum au fost ultimii doi ani pentru dumneavoastră? Vă simțiți reprezentați de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă?

Nu, câtuși de puțin. Ultimii doi ani au fost ani negri pentru democrația românească, pentru mersul societății civile. Această guvernare nu a urmărit decât niște scopuri meschine, imediate. De fapt, a urmărit scopurile pe care le viza liderul social democrat, de aici în cascadă a urmat o serie întreagă de acțiuni îndreptate în primul rînd împotriva justiției, apoi… nimic nu s-a întâmplat pozitiv în acești doi ani. Acolo unde se mișcă ceva, se mișcă în zona privată, IT. Dar nu ține de o politică guvernamentală. E meritul inițiativei private că se mai face câte ceva. Asta salvează oarecum Iașul!

Alexandru Călinescu

Foto: Ozolin Dusa/ Facebook Alexandru Călinescu

Acum zece ani v-ați fi gândit că vom trăi ceea ce trăim de doi ani?

Acum zece ani, după ce intrasem în UE, recunosc că nu m-aș fi gândit că ajungem aici, în acest punct. Trebuia, dimpotrivă, să fie o ecluziune a democrației, a statului de drept. Or, în ultimii doi ani am fost aruncați înapoi, aruncați cu 11 ani înapoi. E dramatic ce se întâmplă și nu știu... Noi, aici la Iași, privim cu stupoare ce se întâmplă la Guvern la București. Spun asta fiindcă în orașe dominate de PSD, acolo se repetă, se aplică directivele venite de la Centru. După cum știți, una dintre dogmele comuniste era așa numitul centralism democratic. Nu era nimic democratic, era o formulă total falsă. Dar centralism era. Totul se decidea la centru. Pe vremea lui Ceaușescu se decidea într-un singur punct al puterii. Ei bine, această fantasmă centralistă continuă să existe și astăzi. Și la București liderii social-democrați asta vor. Vor un centralism evident total nedemocratic. Vor să decidă, să hotărască totul, să facă în așa fel încât tot ce întâmplă în această țară să fie sub controlul lor. Obiectivul acestui partid este să acapereze întreaga putere și să controleze toate instituțiile din România. Dacă nu reacționăm, există riscul ca acest lucru să se întâmple.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Diana N. check icon
    Va urez sa aduceti alaturi oameni talentati si diversi, care sa energizeze discursul si sa puna in dezbatere, din Moldova, subiecte de interes national.
    Daca se va ramane la teme specifice regiunii, va spun sincer ca nu cred sa fie de vreun folos. Eu traiesc in Bucuresti si ma intereseaza voci din intreaga tara, dar nu le prea aud.
    De aceea, o felicit pe autoare ca a intrebat despre prezent, despre politica privita dinspre Iasi. Continuati!
    Pana la urma, va vom auzi!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult

 Mândra Chic

Povestea Mândra Chic începe cu un moment aparent banal, dar care a schimbat totul. Alina Zară își amintește scena de acum mai bine de 15 ani: mătușa Cornelia răsfoia un număr al revistei Vogue, unde a văzut „o rochie de dantelă de Miuccia Prada” ...

Citește mai mult

Foto CTP

130 de milioane de accesări, atât fac pe net postările care zic ce bine i-ar fi fost României dacă Ceaușescu ar fi rămas președinte după `89. Blocuri de locuințe fără număr, autostrăzi, hidrocentrale, fabrici de avioane și televizoare românești, metrouri la Cluj, Timișoara și Iași, țară suverană. Nenumărați tineri iau de bune toate astea.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon telefon mobil -

Atunci când achiziționăm anumite bunuri prin intermediul firmei, este important să înțelegem beneficiile fiscale potențiale, dar și limitele legale. Trebuie subliniat de la început că nu orice cheltuială poate fi justificată pe o societate comercială; Codul Fiscal prevede că achizițiile trebuie să fie direct legate de desfășurarea activității și de domeniul de activitate al firmei. foto: Maria Kraynova / imageBROKER / Profimedia

Citește mai mult