Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Rămasă „de căruță”, Moldova se ridică. Profesorul Alexandru Călinescu: „Noi, aici la Iași, privim cu stupoare ce se întâmplă la Guvern la București”

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei

photo icon Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, evenimentul de lansare

Alexandru Călinescu s-a născut în 1945. Este un istoric literar, critic literar și publicist român. Zeci de ani, profesor de literatură franceză la Facultatea de Litere a Universității din Iași. A fost directorul Bibliotecii Centrale Universitare. Colaborator al editurii Polirom din Iași. A fost profesor la INALCO. Alexandru Călinescu a fost invitatul special al reputatutului realizator de talk show cultural francez Bernard Pivot, gazda emisiunii „Double Je spécial Iași”, care a fost filmată în Iași în 2004. În vara lui 2018, profesorul Alexandru Călinescu publica în Le Figaro un articol necruţător la adresa represaliilor din 10 august. Acum este membru fondator al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, care reunește personalități din 8 județe ale acestei provincii de care politicienii își amintesc doar când vin să strângă voturi.

„Raport despre starea Moldovei” este primul document pe care asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei îl va lansa în dezbatere publică, iar „În numele Moldovei” va fi un turneu regional de conferințe.

Fără infrastructură - niciun centimetru de autostradă sau căi ferate moderne - fără mari investiții și cu un fenomen al migrației forței de muncă mai mult decât îngrijorător.: sunt principalele probleme cărora Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei vrea să le găsească o rezolvare.

Dacă ar trebui să folosiți un cuvânt pentru a descrie starea Moldovei astăzi, care ar fi acest cuvânt?

Cuvântul care îmi vine acum în minte, pe limbă, din păcate este… dezastruos. O situație foarte, foarte grea, mai ales în anumite zone care sunt realmente calamnitate. E o realitate pe care trebuie să o recunoaștem, trebuie să ne-o asumăm, să facem ceva ca să găsim niște soluții. Acesta este și unul dintre scopurile asociației pe care am lansat-o astăzi.

Cum s-a întâmplat de a ajuns Moldova Cenușăreasa României?

Procesul e mai vechi, e un proces care se înscrie în durata lungă a istoriei. De la început, după Unirea Principatelor, Moldova a plecat cu un handicap. Fiindcă centrul s-a mutat peste noapte la București iar această sărăcire politică și culturală a Moldovei a continuat. A urmat și sărăcirea economică. Moldova, deși inițial era regiunea mai dezvoltată din vremea Principatelor, a devenit sora săracă a României Mici. Iar când s-a creat România Mare, firește că Transilvania a venit cu un avans de civilizație și de tehnică sensibil mai mare. Una peste alta, în Moldova am rămas de căruță. Foarte greu se circulă dintr-o parte în alta, dintr-o regiune în alta. Suntem izolați de Transilvania, nu avem autostrăzi, trenurile merg într-o viteză de melc ca pe vremea lui Caragiale. Sigur că Iașul a rămas un centru universitar important, dar alte orașe din Moldova, cum ar fi Galațiul, Botoșaniul, care erau foarte bine cotate acum un secol și ceva, au sărăcit.

Cum au fost ultimii doi ani pentru dumneavoastră? Vă simțiți reprezentați de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă?

Nu, câtuși de puțin. Ultimii doi ani au fost ani negri pentru democrația românească, pentru mersul societății civile. Această guvernare nu a urmărit decât niște scopuri meschine, imediate. De fapt, a urmărit scopurile pe care le viza liderul social democrat, de aici în cascadă a urmat o serie întreagă de acțiuni îndreptate în primul rînd împotriva justiției, apoi… nimic nu s-a întâmplat pozitiv în acești doi ani. Acolo unde se mișcă ceva, se mișcă în zona privată, IT. Dar nu ține de o politică guvernamentală. E meritul inițiativei private că se mai face câte ceva. Asta salvează oarecum Iașul!

Alexandru Călinescu

Foto: Ozolin Dusa/ Facebook Alexandru Călinescu

Acum zece ani v-ați fi gândit că vom trăi ceea ce trăim de doi ani?

Acum zece ani, după ce intrasem în UE, recunosc că nu m-aș fi gândit că ajungem aici, în acest punct. Trebuia, dimpotrivă, să fie o ecluziune a democrației, a statului de drept. Or, în ultimii doi ani am fost aruncați înapoi, aruncați cu 11 ani înapoi. E dramatic ce se întâmplă și nu știu... Noi, aici la Iași, privim cu stupoare ce se întâmplă la Guvern la București. Spun asta fiindcă în orașe dominate de PSD, acolo se repetă, se aplică directivele venite de la Centru. După cum știți, una dintre dogmele comuniste era așa numitul centralism democratic. Nu era nimic democratic, era o formulă total falsă. Dar centralism era. Totul se decidea la centru. Pe vremea lui Ceaușescu se decidea într-un singur punct al puterii. Ei bine, această fantasmă centralistă continuă să existe și astăzi. Și la București liderii social-democrați asta vor. Vor un centralism evident total nedemocratic. Vor să decidă, să hotărască totul, să facă în așa fel încât tot ce întâmplă în această țară să fie sub controlul lor. Obiectivul acestui partid este să acapereze întreaga putere și să controleze toate instituțiile din România. Dacă nu reacționăm, există riscul ca acest lucru să se întâmple.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Diana N. check icon
    Va urez sa aduceti alaturi oameni talentati si diversi, care sa energizeze discursul si sa puna in dezbatere, din Moldova, subiecte de interes national.
    Daca se va ramane la teme specifice regiunii, va spun sincer ca nu cred sa fie de vreun folos. Eu traiesc in Bucuresti si ma intereseaza voci din intreaga tara, dar nu le prea aud.
    De aceea, o felicit pe autoare ca a intrebat despre prezent, despre politica privita dinspre Iasi. Continuati!
    Pana la urma, va vom auzi!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult