Raport exploziv al Curții de Conturi. Cum sunt aruncați banii din sănătate din cauza incompetenței sau nepăsării celor din Minister

Un raport de audit al Curții de Conturi care analizează cum a fost fost dezvoltată infrastructura de sănătate din România în perioada 2011-2015 consemnează, pe zeci de pagini, numeroase nereguli din sistemul sanitar. Raportul stabilește că Ministerul Sănătății nu a coordonat în mod eficient derularea obiectivelor de investiții ceea ce a dus la un management defectuos atât la nivelul acestuia, cât și la nivelul unităților sanitare subordonate. 

Tradus în practică, acest lucru înseamnă că, în 19 ani, s-a ajuns ca doar două obiective de investiții majore să fie duse la bun sfârșit: refuncționalizarea imobilului Spitalului de Urgență Iași și extinderea și reamenajarea Centrului de Cardiologie Timișoara.

Datele prezentate în document arată că Ministerul a cheltuit sume impresionante pe studii de fezabilitate care nu au avut până în prezent nicio finalitate și pe un sistem informatic care nu a funcționat nicio clipă. În tot acest timp, nevoile reale ale spitalelor erau subfinanțate. Curtea de Conturi arată cum a rămas nefolosită aparatură de milioane de euro, cum un aparat RMN costă de două ori mai mult la Sibiu față de Bihor, dar și cum a pierdut Ministerul Sănătății finanțări europene care au dus mai departe la pierderea unor finanțări de sute de milioane de euro.

Banii necheltuiți cu care ar fi putut fi cumpărate 72 de aparate RMN

Auditul Curții de Conturi a stabilit că Ministerul Sănătății nu a distribuit așa cum ar fi trebuit resursele pentru finanțarea investițiilor din sistemul sanitar ceea ce a dus la subfinanțarea nevoilor legate de dezvoltarea infrastructurii din sănătate și a dotărilor cu aparatură medicală. Acest lucru a dus la înregistrarea de credite bugetare neconsumate în valoare de 441.233.000 de lei. Din 2011 până în 2015, Ministerul Sănătății a rămas de fiecare cu bani necheltuiți proveniți din veniturile proprii - în medie 180.142.000 anual. În 2015 însă a stabilit un record: la sfârșitul anului trecut, disponibilul din cont al veniturilor proprii a ajuns la 521.610.000 de lei, bani cu care, spun experții Curții de Conturi, ar fi putut fi cumpărate 72 de aparate RMN, la un preț mediu de aproximativ 7,1 milioane de lei.

Auditul Curții de Conturi a descoperit și investiții care nu și-au atins niciodată scopul pentru care au fost făcute, dar și „neinstalarea/nepunerea în funcțiune sau punerea în funcțiune cu o întârziere între 90 și 800 de zile a aparaturii achiziționate, în sumă estimată de 98.541.000 de lei”. O situație distinctă o reprezintă aparatura medicală în valoarea de 14.889.000 de lei, achiziționată pentru înființarea și buna funcționare a „Unității de îngrijire a arșilor grav” de la Spitalul Floreasca, care a fost cumpărată în cea mai mare parte în anul 2013 și care nu este pusă în funcțiune nici astăzi. Institutul Național pentru Sănătatea mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” este un alt exemplu: a cumpărat din fonduri nerambrursabile aparatură medcală în valoare de 21.094.930 de pentru constituirea unității de asistență materno-fetală. La data auditului, unitatea de asistență materno-fetală nu era funcțională din cauza faptului că nu a putut fi angajat tot personalul de specialitate. De asemenea, în anul 2015 Institutul a achiziționat, din fonduri alocate de la minister, un computer tomograf în valoare de peste 3 milioane de lei. La finalul anului, aparatul nu era încă pus în funcțiune, deoarece fie nu avea toate echipamentele montate, fie avizele și autorizațiile impuse de lege nu au fost obținute. 

Aparatură de două ori mai scumpă la Sibiu decât la Bihor

Ministerul Sănătății nu cunoaște situația reală a dotărilor unităților sanitare cu aparatură de înaltă performanță, ceea ce face să nu poată prioritiza investițiile de acest tip. În cazul în care ar fi investit în cumpărarea de aparatură performantă (pentru CT sau RMN) și ar fi folosit-o eficient pe cea existentă, Ministerul Sănătății ar fi reușit să economisească o sumă estimată de aproape 90 de milioane de lei. 

Auditorii Curții de Conturi au găsit date referitoare la 27 de unități sanitare care au achiziționat servicii de imagistică de la prestatori externi în condițiile în care aveau în patrimoniu aparatură care le-ar fi permis efectuarea chiar a acelor servicii de imagistică. Costurile serviciilor externe se ridică în cazul a 27 de spitale la 52.723.000 de lei, bani cu care echipa de audit a estimat că se puteau cumpăra circa 18 aparate tip computer tomograf sau 7 aparate tip RMN sau 5 acceleratoare lineare. Analizând achizițiile de aparatură medicală făcute de unitățile sanitare, auditorii au aflat de pildă că, în anul 2015, Spitalul de Urgență Bihor a cumparat un aparat RMN cu 4.400.000 de lei, în timp ce un astfel de aparat a costat la Spitalul Județean de Urgență Sibiu de peste două ori mai mult - 9.792.000 de lei.

Curtea de Conturi menționează în raport faptul că departamentul de control din cadrul Ministerului Sănătății nu a avut planuri de control în perioada 2011-2014 și nu a instituit mecanisme de urmărire a îndplinirii măsurilor stabilite în timpul controalelor.

Sistem informatic nefuncțional de 44 milioane de lei

Potrivit Curții de Conturi, ministerul Sănătății a cheltuit 115 milioane de lei pentru realizarea de studii de fezabilitate. ghiduri arhitecturale și ghiduri tehnice pentru construirea și dotarea „la cheie” a 28 de spitale de urgență și pentru reabilitarea a 15 spitale județene, care nu au fost valorificate până în prezent.. De asemenea, au fost achitați 44.625.000 de lei pentru un sistem informatic care nu a fost pus niciodată în funcțiune și care la această oră este perimat.

Curtea de Conturi mai arată în raport că Ministerul Sănătății a pierdut 79.000.000 de lei din fonduri structurale. Din acești bani, 77.297.000 de lei, reprezintă fonduri externe neaccesate pentru dotarea cu aparatură de neutralizarea a deșeurilor medicale, iar 2.053.000 de lei, fonduri structurale neaccesate pentru pregătirea implementării strategiei naționale 2014-2020. „Menționăm că pierderea finanțării în sumă de 2.053.000 de lei a determinat imposibilitatea demarării accesăriii în perioada 2014-2015 a fondurilor prin Programul Operațional Regional 2014-2020, a căror valoarea de ridică la 326.000.000 de euro”, arată sursa citată.

Infrastructură spitalicească veche de 60 de ani

România cheltuie pentru serviciile medicale, publice sau private, puțin sub 6% din PIB, în condițiile în care media europeană este de 8,5%, iar media UE de 9,5%. Raportul arată că sistemul de sănătate are la bază o infrastructură veche de 60 de ani, când nevoia de servicii medicale arăta cu totul diferit. Rețeaua de spitale este fragmentată, cu multe dintre pavilioane aflate la distanță unele de altele și cu clădiri mai vechi de o sută de ani. În aceste condiții, adaptarea infrastructurii medicale la nevoia de servicii medicale actuale este imposibilă, iar controlul infecțiilor nosocomiale inadecvat. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp