CNSAS și Revista 22 au publicat o listă de colaboratori ai Securității, UM 0225, unitatea de urmărire a românilor din străinătate care îl iritau pe Ceaușescu. Două dintre numele de pe listă, prezente și vehiculate în spațiul public și astăzi: proaspătul președinte al Academiei, I.A. Pop și ziaristul C. Nistorescu. În ce-l privește pe cel de-al doilea, ca și pe ceilalți din presă prezenți pe listă, nu comentez. Ziaristul este o persoană privată, un prestator de servicii pentru public – oamenii pot, în cunoștință de cauză, să-i aprecieze munca, să-l ignore, să-l disprețuiască sau chiar să-l urască. Nu alți jurnaliști (mai ales în condițiile dispariției breslei jurnalistice la noi) decid în legătură cu sancționarea dublei calități, jurnalist-securist, a respectivului, ci publicul.
Cu prof. univ. Pop însă, lucrurile stau puțin altfel. Dânsul este profesor la o universitate de stat, studenții sunt obligați să aibă de-a face cu d-sa, presupus a fi un model atât profesional, cât și moral. A fost ales președinte nu al federației de fotbal, ci al Academiei Române, din nou o poziție în care componenta morală mi se pare de neînlăturat.
Felul în care răspunde dl președinte Pop informației, făcută publică, privind legătura sa cu Securitatea, Brigada Antiemigrație, sub coordonarea generalului asasin-șef, N. Pleșiță, este un prilej să prezint Republicanilor, cum de mult aveam de gând, câte ceva despre metodele de manipulare.
În postarea sa pe facebook, dl Pop folosește un procedeu la care Titu Maiorescu ar fi reacționat sistematic și imperturbabil cu replica: „Domnule, nu e în chestie”. Dl Pop cere scuze tuturor acuzatorilor săi
- că „am ales deliberat să mă nasc în 1955, în loc să fi fost contemporan cu Alexandru cel Bun”. Nu, nimeni nu l-a acuzat pentru asta. Nu e în chestie. Ar putea fi acuzat cel mult pentru ironia grosieră;
- că n-a fost educat în copilărie la Londra, în engleză. Nu, nimeni nu l-a acuzat pentru asta, nu e în chestie;
- că „am fost făcut pionier, utecist și comunist, în loc să fi participat la rezistența anticomunistă, așa cum au făcut toți românii”. Nu, nimeni nu l-a acuzat pentru asta. Și, da, nu toți românii au fost rezistenți la comunism, doar unii dintre ei au refuzat să colaboreze cu aparatul de Partid și cu Securitatea, asumându-și consecințele pentru viața lor profesională și personală;
- că a fost „șef de promoție în liceu, și nu repetent”. Frumos, dar nu e în chestie;
- că a făcut armata la termen redus, „în loc să fi protestat contra militarismului”. Pe lângă ridicolul „spiritului de glumă”, evident, nu e în chestie;
- că profesorii lui l-au făcut șef de promoție la facultatea din Cluj, în loc să-l fi lăsat să fie „un student șters și anonim”. Nu i-a chestionat nimeni performanțele universitare dlui Pop. Nu e în chestie;
- că a fost membru de partid, „ca să-mi pot face doctoratul, în loc să fi rămas, cu modestie, la nivel de licență”. Nu este singurul și nu e în chestie.
Prin urmare, se victimizează dl Pop, d-sa și contemporanii săi sunt considerați „pleiade de proști, inculți, semidocți, politruci, tarați de ideologia marxistă, autohtoniști, protocroniști și naționaliști. Adevărate pericole publice”. Și așteaptă, dl președinte Pop, nici mai mult, nici mai puțin decât să li se ceară condamnarea la moarte.
Nu, magistre, nu sunt în chestie coeficientul de inteligență, cultura, procentajul doct ale d-voastră și ale colegilor de generație. Și nici autohtonismul: dvs spuneți, neîntrebat, că o conspirație internațională împotriva României v-a pus pe lista scoasă la iveală de CNSAS.
Iar asta cu condamnarea la moarte vă face să semănați cu Chiriac când o amenință pe Veta că-și bagă șpanga-n piept.
Ca să academicesc și eu, vă amintesc că șiragul dvs oratoric ironiac se numește ignoratio elenchi – argumentație irelevantă. Ați răspuns la acuzații care nu vi s-au adus și la întrebări care nu vi s-au pus.
În loc să răspundeți simplu și clar la următoarele:
1) Ați colaborat cu Brigada Antiemigrație a Securității?
2) Dacă da, ce ne puteți spune că ați făcut efectiv?
3) Dacă da, cunoașteți, în calitate de istoric, că șeful cel mare al respectivei Brigăzi, gen. Pleșiță, ordona și asasinarea românilor considerați elemente ostile regimului ceaușist?
4) Dacă da, de ce nu ați comunicat public, după 1989, faptul aflat acum al colaborării dvs cu Securitatea?
Dacă nu, nu.
Subsemnatul nu știu în ce măsură dl Pop are vreo vină. Dar știu, stimați cititori ai Republicii, o regulă a Securității: atenție mărită când cineva începe brusc să vorbească mai mult decât e cazul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp