Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Răsturnare de situație în dosarul Caracal. DIICOT anunță că „nu s-a putut evidenția niciun profil ADN” în rămășițele ridicate din pădurea de lângă locuința lui Gheorghe Dincă

Luiza Melencu

DIICOT a anunțat sâmbătă că nu s-a putut evidenția niciun profil ADN în fragmentele osoase ridicate din pădurea de lângă locuința lui Gheorghe Dincă și expertizate de INML. 

Rămășițele, despre care inculpatul a declarat că aparțin Luizei Melencu, sunt mult prea calcinate pentru a putea fi identificată clar o victimă. Ceea ce se știe cu siguranță este că fragmentele de oase găsite la liziera pădurii sunt de natură umană. 

DIICOT subliniază însă că este vorba despre „o parte dintre probele ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului”.

„Precizăm că prin adresa emisă astăzi, procurorii DIICOT-Structura Centrală au reiterat Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”, dispoziţia de efectuare în continuare, în regim de urgenţă, a expertizei genetice judiciare asupra întregului material probator, inclusiv asupra dinţilor şi a altor mijloace materiale de probă găsite cu ocazia cercetării la faţa locului”, se arată în comunicatul DIICOT citat de Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Primele 24 de ore de la declansarea investigatiilor in cazurile de rapiri de copii sunt critice.
    Pagina 8, Tabelul 1 din documentul de mai jos certifica un fapt stiut mai de toata lumea, politistii il stiu cu siguranta. Si totusi, nimeni din mass-media nu a mers pe firul asta de investigatie. Sau, nu am citit/vazut eu. De ce au intarziat autoritatile locale, in mod voit, declansarea cercetarilor? De ce autoritatile centrale nu spun nimic despre lucrul asta? O fi, poate, pentru ca este prea “fierbinte “ toata situatia asta?

    https://www.ncjrs.gov/pdffiles1/digitization/201253ncjrs.pdf
    • Like 0
  • Ni s-a spus vineri că DIICOT a primit de la IML rezultatul testelor genetice, dar că îl va face public numai după ce acesta va fi comunicat familiei Luizei. Dacă testele relevau fie că oasele aparțin Luizei, fie că nu, ar fi fost de înțeles. Dar dacă oasele erau atât de deteriorate încât nu s-a putut ajunge la niciun rezultat concludent, de ce era nevoie să fie anunțată mai întâi familia Luizei? Unde e logica în povestea asta?
    • Like 0


Îți recomandăm

Delta Dunării – vecina discretă a războiului din Ucraina

Mulți ani la rând, am ales să îmi petrec primele zile de vară acasă, la Tulcea, locul unde începe Delta Dunării, cu plaja de la Sulina sau cea de la Sf. Gheorghe, destinații de defulare în natură si mai ales de liniște. De patru ani, de când a început războiul din Ucraina, am ajuns din ce în ce mai rar pentru relaxare și din ce în ce mai des pentru muncă: Delta Dunării a devenit un loc de interes pentru jurnaliștii străini, mai ales în contextul războiului.

Citește mai mult

Vacanța la plajă / sursa foto: Profimedia

Cu sare în păr, nisip prin mașină, urme de bronz și piele arsă ne apropiam de București cu cei 3 copii pe bancheta din spate, după 5 zile la mare. Drumul a fost liniștit, băiețelul (5 ani) a ascultat muzică cu noi, iar fetele (3 ani, respectiv bebe de 10 luni) au dormit majoritatea drumului.

Citește mai mult

Admitere la facultate / sursa foto: Inquam Photos

În spațiul public românesc, măsurile afirmative din educația terțiară, destinate romilor, au fost adesea interpretate printr-o lentilă simplistă și de mult prea multe ori etichetantă. Pentru mulți, existența acestor locuri alterează echitatea admiterii universitare, fiind considerate „locuri speciale”, acces „fără merit” și o formă de „favorizare” (ba chiar discriminare a majoritarilor).

Citește mai mult