Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Răsuflare de ușurare în Europa: cum au pierdut extremiștii alegerile din Olanda, după o prezență la vot de aproape 80 la sută

Geert Wilders

Foto: Geert Wilders (Guliver Getty Images)

Alegerile parlamentare olandeze din 16 martie au fost mai interesante decât în alți ani. După Brexit și victoria lui Trump, Olanda părea să fie următoarea țară gata pentru o revoluție politică. Partidul lui Geert Wilders, PVV (partidul libertății) este anti-Europa și anti-islam. În sondajele de opinie din vara 2016 până la începutul lui 2017, a fost mereu cel mai mare. O victorie pentru Wilders ar fi putut deschide o serie de victorii populiste de extremă-dreaptă în Europa: Anul acesta mai sunt alegeri în Franța (pentru președinție și pentru parlament), dar și în Germania.

Dar victoria anunțată nu s-a mai întâmplat. De la începutul anului 2017, Wilders a pierdut din elan. Unele evenimente care îi aduceau simpatizanți în 2016, o discuție vehementă în societate despre niște tradiții controversate și o condamnare pentru instigare la rasism, au dispărut de pe primele pagini ale ziarelor. Iar adversarul lui Wilders, actualul prim-ministru Mark Rutte, și-a întărit în ultima vreme imaginea, cu niște ieșiri ferme și o campanie bine organizată. Pe ultima sută de metri, a profitat și de conflictul diplomatic cu Turcia, în care a lăsat o impresie de lider determinat și echilibrat.

Aproape toate voturile sunt procesate acum (s-a votat cu pixul – softul pe care îl aveau s-a dovedit a fi prea ușor de manipulat) și se pare ca PVV a ieșit pe locul doi cu 20 de locuri în „camera a doua” (camera deputaților) din parlament. În total sunt 150 de „scaune”. Partidul lui Mark Rutte (liberalii de la VVD) a luat 33 de locuri – o scădere, dar a rămas cel mai mare partid.

Având în vedere că în Olanda trebuie formată mereu o coaliție între mai multe partide, VVD-ul fiind cel mai mare, trebuie să înceapă acum negocierile cu partide pe care le simte mai aproape. D66, un partid liberal progresist, a câștigat mult și a ajuns la 19 locuri. CDA, un partid mai conservator de dreaptă moderată, a câștigat și el. Dar mai trebuie alte partide pentru a ajunge la o majoritate (minim 76 locuri). Se așteaptă negocieri complexe. Toate partidele au exclus o colaborare cu PVV.

Partidele tradiționale de stânga au pierdut de la puțin (socialiștii tradiționali de la SP) până la foarte mult – PvdA, un fel de Labour Party olandez, care a înregistrat o scădere istorică de la 38 la 9 locuri. Politica de austeritate, axată pe restructurarea bugetului de stat, la care acești social-democrați au colaborat în fostul guvern, a căzut foarte prost la susținătorii tradiționali care au abandonat partidul. Neavând nici un lider carismatic, a ajuns acum la un minim istoric.

Un lider carismatic este factorul-cheie care i-a adus, în schimb, partidului ecologist de stânga (Groen Links) o creștere istorică, de la 4 la 14 locuri. Jesse Klaver, un politician tânăr, a reușit să convingă mulți votanți tineri să se ducă la vot. Aproape 80% dintre cei cu drept de vot s-au și dus, o creștere semnificativă față de alegerile anterioare.

Peisajul politic arată deci fracturat, votanții au votat din convingere de data aceasta și mai puțin „strategic”. Au intrat mai multe partide mici, fiecare reprezentând un curent de opinie diferită – musulmani relativ progresiști, partidul seniorilor, partidul animalelor, partidul creștinilor conservatori, partidul liberal-conservator și alții. Tradiția olandeză de dialog va trebui valorificată din plin pentru a nu rămâne blocată situația politică în societate. Pentru noul guvern, prospectul economic arată bine cu o creștere de peste 2% și un surplus bugetar. Dar guvernul va trebui să adreseze în mod convingător și olandezilor care l-au votat pe Geert Wilders.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cri check icon
    Este fireasca si legitima ingrijorarea a tot mai multi cetateni din tarile dezvoltata ale UE fatza de invazia masiva de islamici, de straini in general; multi dintre acesti imigranti nu se pot adapta legilor si cutumelor existente in lumea democratica, astfel sa se grupeaza in comunitati izolate in care uneori nici politia nu are curaj sa intre.
    Europa nu este un continent de imigratie, astfel ca cetatenii vest-europeni nu sunt obisnuiti cu valurile succesive de imigranti care risca sa destabilizeze pacea si ordinea sociala. Valul de atentate si incapacitatea imigrantilor islamici de a se adapta la rigorile civilizatiei par sa confirme temerile cetatenilor vest-europeni.
    In aceste conditii, este previzibila cresterea sentimentelor xenofobe si anti-islamice printre autohtoni.
    Autoritatile din aceste State, incapabile sa previna si sa gestioneze eficient problemele generate de invazia a milioane de musulmani, nu au reusit sa inchida cu fermitate si curaj "robinetul" prin care Europa este inundata de Islam, preferand ca solutie restrangerea treptata, cu discretie, a drepturilor cetatenesti si cresterea supravegherii populatiei prin metode care se indeparteaza treptat de la cutumele democratiei.
    In acelasi timp, nimeni nu pare sa priveasca cu atentie la predicile preotilor islamici, care pretind ca daca Islamul nu poate cuceri crestinatatea prin mijloace militare, o va face prin imigratia masiva a musulmanilor in aceste tari.
    Si exact acest lucru se intampla in zilele noastre: Europa este cucerita de Islam nu din exterior, ci din interior, gratie slabiciunii si miopiei politicienilor occidentali care raman in continuare robii "corectitudinii politice".
    • Like 0
    • @ Cri
      golan check icon
      Ce coincidenta, exact asta scria presa si blogosfera ruseasca...
      • Like 0
    • @ golan
      Cri check icon
      Va marturisesc ca eu unul, spre deosebire de Dvs, habar n-am ce scrie in "blogosfera ruseasca"; de aceea, daca veti avea amabilitatea sa-mi indicati vreo astfel de sursa de informare, online sau printata, va promit ca o voi citi cu toata atentia. Cu conditia sa fie scrisa in romana sau in engleza, pentru ca, spre rusinea mea, nu cunosc limba lui Dostoievski.
      Insa, daca tot ati avut amabilitatea de a citi modesta mea postare, as fi foarte interesat sa cunosc si propria Dvs viziune despre problema pusa in discutie.
      Intrucat internetul este plin de formulari infantile de genul: "e platit", sau "e omul rusilori" sau "e contra Justitiei", etc etc, va asigur ca sunt la curent cu toate aceste pseudo-argumentatii. Ele doar ma amuza si atat.
      Insa daca veti reusi sa exprimati si o opinie personala si argumentata, pro sau contra, in legatura cu cele scrise de mine, va asigur ca o voi citi cu tot respectul si cu tot interesul.

      .
      • Like 0
  • Adrain D check icon
    Votul olandez e o usurare, intr-adevar, iar participarea la vot pare sa sugereze ca Europa, sau cel putin Olanda, a inceput sa se ingrijoreze de valul populist si radical de pe continent si din lume. Corecta, in opinia mea, si observatia finala - sunt convins ca sunt multi care nu au votat cu Wilders pentru ca sunt ingrijorati de un astfel de lider politic, desi sunt totusi de acord cu ce spune Wilders si cu problemele pe care le scoate in evidenta. Din fericire, Rutte nu e Hollande si olandezii nu sunt votanti de Erdogan.
    • Like 4
  • Les principales banques françaises risqueraient de perdre un quart de leur valeur boursière si la candidate Front national l’emportait, selon Citigroup. Ou d’être nationalisées, analyse une autre banque américaine. Un scénario malgré tout fort peu probable, relativisent-elles
    • Like 0
  • cu putin inainte de vot, poate si din cauza suspiciunilor americane (hackerii rusi etc) comisia de vot olandeza a decis sa renunte la votul electronic (ala pt care ne zbatem aicea - in mod de neinteles sau poate de inteles)
    tot de curand, francezii au hotarat sa renunte la votul electronic pt cei din strainatate
    dar referitor la articol, asi puncta ca PVV nu a pierdut, nu putea pierde ce nu avea, doar nu a castigat (devenind al 2 lea partid din olanda)
    in rest, a castigat 25% la nr de locuri in timp ce "castigatorii" au pierdut
    orbirea lu' politic corect uneori e penibila, dar e adevarat ca mai tot ce se scrie prin alte ziare si alte tari suna cam la fel
    (citeam adineauri,: "daca le pen castiga bancile -franceze- vor pierde 25%"
    de fapt era vorba de valoarea bursiera si, de fapt, era unul din scenarii, cel mai pesimist si e de presupuis ca e scenariul ruda cu prabusirea economiei britanice sau cu cel cu pauperizarea miliardarilor americani...dupa alegeri)
    • Like 0
  • Anon check icon
    Si acum, randul Frantei...
    • Like 0
  • check icon
    Un articol confuz, cu multe derapaje logice, scris pentru niște cunoscători ai vieții politice olandeze: dar, cum noi știm despre politica Țărilor de Jos cât știu și ei despre politica românească, pe mine unul, m-a băgat și mai tare în ceață! Mi-a plăcut doar exprimarea anti: „anti-Europa și anti-islam” - parcă ar fi unul și același lucru!
    Poate fi interesant, dar cu mai multe date și explicații, dacă se poate.
    • Like 0
    • @
      Daca imi spuneti ce nu ati inteles, explic cat pot.
      • Like 1
  • Nu înțeleg de unde această ușurare și această mare victorie. Victoria aceasta seamănă bine cu așa zisa victorie a PNL la alegerile locale. De fapt este o creștere semnificativa a partidului lui Wilders, atât absolută cât și relativă, și aceasta în condițiile unei creșteri substanțiale a prezenței la vot. Partidul câștigător a pierdut un sfert din mandate, nu are cum să fie câștigător numai pentru că a obținut cel mai mare număr de mandate.
    Credeam că cel puțin la Republica nu se minte sfruntat.
    Alegerile confirmă o creștere puternică a influenței partidului lui Wilders. Trendul este in favoarea lui iar trendul se va accentua.
    Alegerile din Olanda nu vor avea nici o influență asupra celor din Franța și Germania, fiecare țară are probleme proprii. Nu știu dacă e bine sau rău.
    • Like 0
    • @ Roman Ruleacov
      Ușurarea o puteți citi în presa franceză, germană, în reacțiile cancelariilor europene. Ușurarea a venit după o lungă perioadă în care s-a crezut că partidul lui Wilders va deveni de departe cel mai mare în Olanda. Cei pro-europa se tem de un val anti-europa. Dar, Wilders a căstigat mult mai putin decat asteptat. Si Wilders insusi s-a aratat dezamagit. Ca dupa sondaje. erau sanse sa fie el prim-ministru. Cat despre un eventual trend în favoarea lui - cand era criza de imigranti la maxim, si popularitatea lui Wilders era la maxim. Acum a diminuat. Poate să crească din nou, dar nu e musai.
      • Like 2
    • @ Johan Bouman
      Poate ar fi trebuit sa explicati ca in Tarile de Jos s-a votat din frica. Procentul extraordinar al prezentei la vot ( peste 80%) s-a datorat sentimentului de frica in ceea ce priveste un viitor politic extremist. Asa se explica rezultatul verzilor. Tinerii au iesit la vot ca sa fie siguri ca nu va invinge Wilders. Au ales verzii intamplator. Ar trebui sa invatam de la ei.
      • Like 0
  • Deci orice ideologie de dreapta e extremistă nu ? Frumoasă manipulare globalistă, când o să înțelegeți că prioritatea unui șef de stat este strict bunătatea locuitorilor țării sale și nu a companiilor multinaționale, atunci ne vom ridica din statutul de sclavi.
    • Like 1
    • @ Tanase Ionut
      Și eu mi-am pus întreabarea asta, cam cît de dreapta trebuie să fii ca să fii trecut la extremiști. După părerea mea, să vorbești în Europa de astăzi despre extrema dreaptă e o jignire față de oamenii care au murit de mîna lui Hitler (vorba vine) în al II-lea război mondial.
      • Like 1
  • check icon
    ""s-a votat cu pixul – softul pe care îl aveau s-a dovedit a fi prea ușor de manipulat".
    Adică tehnologia informatică nu e bună pentru vot și asta tocmai în Olanda?
    Vă rog dezvoltați.

    • Like 0
    • @
      Au avut un soft care nu era bun. Probleme IT sunt frecvente în sectorul public din Olanda. N-am zis ca toate softurile sunt vulnerabile.
      • Like 2
    • @ Johan Bouman
      Au votat cu pixul pentruca anterior Putin afirmase ca va interveni "electronic" in Olanda si Franta. Nu e vorba de niciun soft domnule Bouman. Au facut bine. Pixul din mana nu il poate lua nimeni.
      • Like 1
  • "Unele evenimente care îi aduceau simpatizanți în 2016, o discuție vehementă în societate despre niște tradiții controversate și o condamnare pentru instigare la rasism, au dispărut de pe primele pagini ale ziarelor."

    Puteți să fiți mai exact? Despre ce discuție vehementă legată de tradiții controversate și despre ce condamnare pentru instigare la rasism e vorba?
    • Like 0
    • @ Diana Daniela
      Am zis ca fac economie de spatiu si nu mai dezvolt. Dar daca ati intrebat: Traditia este despre Sfantul Nicolae, care vine sa aduca cadouri copiilor buni. In mod traditional (o traditie care are cel putin 150 ani) Sfantul Nicolae se plimba pe un cal alb, insotit de asistenti. Asistentii sunt tot albi, dar vopsiti in negru, cu tot cu buze dat cu rosu, o perucha, arata ca o parodie de negru. Nu s-a gandit nimeni ca ar fi o problema, si eu am copilarit asa. Dar prin 2011/2012 s-au ridicat mai multi activisti de descendenta surinameza sau antiliana, de mult timp sau chiar nascuti in Olanda, care au inceput sa protesteze. In stil olandez au fost fel de fel de compromisuri (asistentii lui mos Nicolae pictati in toate culorile, de ex), dar discutia dureaza pana azi. Unii zic ca e oribil de rasist si invechit. Altii zic ca e o traditie veche inofensiva.
      • Like 2
    • @ Johan Bouman
      Mulțumesc pentru răspuns. Din cîte știu eu, sfîntul Nicolae era oriental, prin urmare arăta în consecință. Dacă ați observat, în toate icoanele are tenul măsliniu, arată ca un mediteraneean european. Am văzut un documentar în care se reconstituia felul în care arăta sfîntul pornind de la craniul păstrat în Italia - semăna oarecum cu cel din icoană, dar avea trăsăturile mult, mult mai orientale și pielea semnificativ mai închisă. Dacă ne imaginăm că a avut asistenți, cu siguranță că vor fi fost mai închiși la culoare, deci tradiția din Olanda istoric vorbind spune adevărul. Într-o lume normală, adevărul n-ar trebui niciodată considerat jignitor sau extremist. E adevărat că e important și cum îl exprimi. Eu nu-mi pot da seama dacă e rasist sau nu ce ați descris dumneavoastră. Tind să cred că e totuși o exagerare să vezi rasism în așa ceva, dar poate sînt biased și văd lucrurile pur și simplu ca un alb (e adevărat, est-european, nu nordic).
      • Like 1
    • @
      Mulțumesc.
      • Like 0

Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult