Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Recuperarea TVA în cazul creanțelor neîncasate

consultant fiscal

(Foto Guliver/Getty Images)

Creanțele neîncasate reprezintă, fără îndoială, o povară pentru companiile din România. Dincolo de riscurile comerciale, aceste creanțe au și un impact fiscal deloc de neglijat. TVA trebuie plătită de furnizor către bugetul de stat, chiar dacă nu a fost încasată de la client. TVA plătită la bugetul de stat și neîncasată de la clienți atrage costuri de finanțare de la creditori sau chiar de la fisc, dacă nu este plătită la timp.

Jurisprudența recentă a Curții Europene de Justiție a analizat în ultimii ani mai multe cazuri care aveau ca subiect TVA aferentă creanțelor neîncasate, clarificând tratamentul de TVA aplicabil (de ex. C-246/16 Enzo di Maura, C-242/18 Unicredit Leasing). Cazul Unicredit a fost soluționat de colegii noștri din Bulgaria, autoritățile fiscale considerând că precedentul caz Enzo di Maura nu era suficient de specific în speța analizată. Spețele din aceste cazuri sunt, în substanță, aproape trase la indigo. Persoanele impozabile întâmpină dificultăți în recuperarea creanțelor de-a lungul unor perioade foarte lungi (de exemplu, de aproximativ 10 ani), fiind în situația de a prefinanța statul cu o TVA neîncasată de la clienți. 

Concluziile Curții Europene de Justiție nu lasă loc de interpretări în aceste situații: persoanele impozabile pot recupera TVA aferentă creanțelor pentru care există o probabilitate rezonabilă de neîncasare. Practic, furnizorii nu sunt obligați să finanțeze statul cu o TVA neîncasată de la clienți. Tot Curtea prevede și posibilitatea anulării acestei ajustări, în cazul în care creanța va fi, în cele din urmă, încasată, existând, astfel, un echilibru.

Există țări din Uniunea Europeană care lasă posibilitatea recuperării TVA aferentă creanțelor neîncasate în termen, de exemplu, de 6 luni de la data scadenței (cazul Marii Britanii). Acest termen este propus și în opinia Avocatului General în cazul Enzo di Maura.   

Dar ce prevede legislația de TVA din România? Contribuabilii români au parte de prevederi mai stricte: TVA aferentă creanțelor neîncasate poate fi recuperată dacă debitorul a intrat în faliment sau în cazul reducerii creanței în procedura de reorganizare. Deși nu se menționează termene clare în legislația din România, dincolo de care TVA poate fi recuperată, practica ne arată că aceste proceduri se pot întinde pe ani de zile. Am întâlnit cazuri concrete în care intrarea în faliment a debitorului a intervenit după mai mult de 10 ani, fiind situații similare cu cele din cazurile enunțate.

Conform obligațiilor asumate în tratatul de aderare la UE (transpuse și în Codul fiscal), România trebuie să respecte deciziile Curții Europene de Justiție. Astfel, legislația privind recuperarea TVA în cazul creanțelor neîncasate ridică semne de întrebare privind respectarea acestor decizii. 

Ne putem întreba ce putem face în acest caz? Există soluții: sunt, în prezent, în derulare mai multe proceduri de recuperare a acestei TVA neîncasate, unele pe cale administrativă, altele cu implicarea instanțelor de judecată. Chiar și în baza prevederilor legislative limitative din România, contribuabilii pot recupera TVA aferentă creanțelor neîncasate, fiind eligibile și creanțele mai vechi de 5 ani. Un aspect distinct îl reprezintă creanțele vândute, de multe ori pe sume modice din cauza probabilității reduse de încasare. Dar, chiar și în acest caz, există soluții care le pot face eligibile pentru recuperarea TVA (unde sumele recuperabile de TVA pot depăși semnificativ orice sumă din creanța propriu zisă cu șanse rezonabile de recuperare).

Totuși, ținând cont de jurisprudența constantă pe această speță de TVA, soluția optimă ar fi punerea legislației naționale în acord cu deciziile Curții Europene de Justiție, permițând astfel recuperarea TVA cu un efort minim.

Articol realizat în colaborare cu Costin Manta, Senior Manager - Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Președintele Dan și-a început discursul de astă-seară, în fața presei, cu o logicăreală tâmpă, însoțită de hlizeala pe care o credeam dispărută: cică Giovanni Falcone, dacă ar veni să candideze la șefia unui Parchet de la noi, ar trebui să-și depună dosarul la ministrul Justiției (a zis cineva că nu?) și „Giovanni Falcone nu e pesedist”. Dar cine a zis că este? Ce caută în propoziție Falcone? Problema e că ministrul Justiției este pesedist, plagiator, executant întocmai și la timp al poruncilor Partidului!

Citește mai mult

Martorii lui Iehova

Odată ajuns la locul de întâlnire, pe o ploaie ușoară și după lăsarea întunericului, așa cum cere tradiția lor, am fost întâmpinat de un domn de origine franceză, care a învățat repede cum se pronunță numele meu și mi-a găsit un loc în sală. Când a aflat că sunt „nemartor” și că am venit acolo în urma unei invitații la ușă, s-a mirat și s-a luminat la față, începând să mă prezinte celor din jur, iar alții au venit din proprie inițiativă la mine, văzând o prezență necunoscută printre ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Piesa de teatru / sursa foto: arhiva personala

Mă împart între locații, între job și repetiții, între viața de civil și viața de artist. Mă lupt contra frustrării că programul nu-mi permite să merg constant la castinguri sau să mă pregătesc pentru probe și mă bucur de sentimentul ăla mișto pe care îl am la aplauze, după un spectacol bun. Nu mă plâng, nu mă victimizez, dar asta e viața mea de când îmi împart timpul pe două planuri mari și importante.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Kelemen Hunor și alți fruntași UDMR și-au exprimat de multe ori poziția față de partidul naționalist agresiv – antieuropean – pro Putin, AUR, pe care-l consideră un pericol pentru România și UDMR. Chiar l-au determinat pe premierul Ungariei să nu susțină AUR, cum începuse.

Citește mai mult
Text: Alex Milcev/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon