Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Recuperarea TVA în cazul creanțelor neîncasate

consultant fiscal

(Foto Guliver/Getty Images)

Creanțele neîncasate reprezintă, fără îndoială, o povară pentru companiile din România. Dincolo de riscurile comerciale, aceste creanțe au și un impact fiscal deloc de neglijat. TVA trebuie plătită de furnizor către bugetul de stat, chiar dacă nu a fost încasată de la client. TVA plătită la bugetul de stat și neîncasată de la clienți atrage costuri de finanțare de la creditori sau chiar de la fisc, dacă nu este plătită la timp.

Jurisprudența recentă a Curții Europene de Justiție a analizat în ultimii ani mai multe cazuri care aveau ca subiect TVA aferentă creanțelor neîncasate, clarificând tratamentul de TVA aplicabil (de ex. C-246/16 Enzo di Maura, C-242/18 Unicredit Leasing). Cazul Unicredit a fost soluționat de colegii noștri din Bulgaria, autoritățile fiscale considerând că precedentul caz Enzo di Maura nu era suficient de specific în speța analizată. Spețele din aceste cazuri sunt, în substanță, aproape trase la indigo. Persoanele impozabile întâmpină dificultăți în recuperarea creanțelor de-a lungul unor perioade foarte lungi (de exemplu, de aproximativ 10 ani), fiind în situația de a prefinanța statul cu o TVA neîncasată de la clienți. 

Concluziile Curții Europene de Justiție nu lasă loc de interpretări în aceste situații: persoanele impozabile pot recupera TVA aferentă creanțelor pentru care există o probabilitate rezonabilă de neîncasare. Practic, furnizorii nu sunt obligați să finanțeze statul cu o TVA neîncasată de la clienți. Tot Curtea prevede și posibilitatea anulării acestei ajustări, în cazul în care creanța va fi, în cele din urmă, încasată, existând, astfel, un echilibru.

Există țări din Uniunea Europeană care lasă posibilitatea recuperării TVA aferentă creanțelor neîncasate în termen, de exemplu, de 6 luni de la data scadenței (cazul Marii Britanii). Acest termen este propus și în opinia Avocatului General în cazul Enzo di Maura.   

Dar ce prevede legislația de TVA din România? Contribuabilii români au parte de prevederi mai stricte: TVA aferentă creanțelor neîncasate poate fi recuperată dacă debitorul a intrat în faliment sau în cazul reducerii creanței în procedura de reorganizare. Deși nu se menționează termene clare în legislația din România, dincolo de care TVA poate fi recuperată, practica ne arată că aceste proceduri se pot întinde pe ani de zile. Am întâlnit cazuri concrete în care intrarea în faliment a debitorului a intervenit după mai mult de 10 ani, fiind situații similare cu cele din cazurile enunțate.

Conform obligațiilor asumate în tratatul de aderare la UE (transpuse și în Codul fiscal), România trebuie să respecte deciziile Curții Europene de Justiție. Astfel, legislația privind recuperarea TVA în cazul creanțelor neîncasate ridică semne de întrebare privind respectarea acestor decizii. 

Ne putem întreba ce putem face în acest caz? Există soluții: sunt, în prezent, în derulare mai multe proceduri de recuperare a acestei TVA neîncasate, unele pe cale administrativă, altele cu implicarea instanțelor de judecată. Chiar și în baza prevederilor legislative limitative din România, contribuabilii pot recupera TVA aferentă creanțelor neîncasate, fiind eligibile și creanțele mai vechi de 5 ani. Un aspect distinct îl reprezintă creanțele vândute, de multe ori pe sume modice din cauza probabilității reduse de încasare. Dar, chiar și în acest caz, există soluții care le pot face eligibile pentru recuperarea TVA (unde sumele recuperabile de TVA pot depăși semnificativ orice sumă din creanța propriu zisă cu șanse rezonabile de recuperare).

Totuși, ținând cont de jurisprudența constantă pe această speță de TVA, soluția optimă ar fi punerea legislației naționale în acord cu deciziile Curții Europene de Justiție, permițând astfel recuperarea TVA cu un efort minim.

Articol realizat în colaborare cu Costin Manta, Senior Manager - Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
Text: Alex Milcev/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon