Regizorul Ducu Darie a murit marți, informaţia fiind confirmată de mama lui vitregă, Anca Pandrea, scrie Europa FM. Ducu Darie suferea de ciroză și era internat în stare gravă la Institutul Fundeni. Regizorul, în vârstă de 60 de ani, aștepta un transplant hepatic de ani de zile, dar nu a sărit lista, nu s-a folosit de notorietate ca să mai tragă de viață.
Alexandru Darie, fiul actorului Iurie Darie și al actriței Consuela Roșu, a absolvit în 1983 Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ Bucureşti. În 1984 a debutat ca asistent de regie la Teatrul de Stat din Oradea. Consacrarea internaţională s-a produs odată cu spectacolul „Visul unei nopţi de vară“ (1991), pe care ziarul „The Guardian“ l-a considerat a fi cea mai bună montare de la producţia cu acelaşi nume semnată de Peter Brook. Spectacolul a fost distins cu premiile pentru cel mai bun regizor şi cele mai bune costume la prima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru „I.L. Caragiale“.
În anul următor, Alexandru Darie a fost invitat de Oxford Stage Company să regizeze „Mult zgomot pentru nimic“, de William Shakespeare, BBC apreciind montarea drept un „eveniment al stagiunii’“. A mai regizat în Statele Unite, la Performing Arts Centre, New-York „Mizantropul“, de Moliere şi „Cabala bigoţilor“, de Mihail Bulgakov.
Din 2002, Alexandru Darie a condus Teatrul Bulandra. În 2006 Alexandru Darie a fost ales preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa, având două mandate consecutive la conducerea acestui for.
Rectificare: Teatrul Bulandra spune că Alexandru Darie nu s-a aflat niciodată pe o listă de transplant
Alexandru Darie nu s-a aflat pe o listă de transplant, așa cum noi am susținut în articolul inițial, explică un comunicat al Teatrului Bulandra.
Iată comunicatul integral:
„Diagnosticat în anul 2016, de conf. dr. Tudor Nicolae, cu ciroză hepatică în stadiu incipient, a continuat să lucreze și să trăiască în condiții de absolută normalitate și a reușit să finalizeze supraproducția Coriolanus.
Îngrijit de medici de la spitalele Elias şi Ponderas, supravegheat de doamna doctor Dana Safta, cea pe care o numea îngerul lui păzitor, s-a aflat sub tratament în ultimii 2 ani iar afecțiunea hepatică s-a menținut în parametrii inițiali, fără modificări evolutive, neprezentând vreo complicație, fără probleme portale, esofagiene și fără episoade hemoragice. Nu s-a pus niciodată problema transplantului hepatic și nu a fost vreodată pe nicio listă de transplant.
În ultima perioadă a fost tratat de doamna doctor Mariana Mihăilă, unul dintre cei mai buni specialiști în boli de ficat de la Spitalul Clinic Fundeni din București. La începutul lunii septembrie a prezentat afecțiuni respiratorii care s-au complicat și au necesitat ventilare mecanică. Ulterior au apărut și alte complicații, pe fondul unei depresii imunitare și a instalării sindromului de coagulare intra vasculară diseminată. S-a aflat sub îngrijirea secției de terapie intensivă condusă de doamna profesor doctor Dana Tomescu, unde s-a considerat norocos că ajuns și unde a afirmat că nu credea să fie atât de bine. Și într-adevăr acolo, doamna profesor, echipa de medici, asistente, infirmiere au făcut totul pentru el, la nivelul oricărui alt centru medical din lume, atât pentru menținerea vieții cât și în ultimele clipe, pentru liniștea și respectul acordat unui suflet care pleacă într-o altă Lume. Le suntem profund recunoscători tuturor pentru că i-au confirmat credința că totul în viață este despre Oameni și Umanitatea lor!
A fost un om care a iubit enorm Teatrul, Oamenii și Viața. A trăit demn, discret și delicat și a trăit frumos! A avut forța interioară să lupte pentru viață și să intre fără frică în moarte, prezent, puternic, înconjurat de iubire, de multă iubire!
Ultima piesă pe care o moștenise fără să vrea, dar pe care a înțeles-o atât de bine, era despre moarte, despre lumină și despre conștiința pură.
Alexandru Darie își dorea ca lumea să fie mai bună și o vedea de multe ori mai bună decât era. Prețuia cel mai mult integritatea și încrederea și le dorea tuturor să fie mai buni.
Vă dorim tuturor să vă amintiți de el așa cum noi, cei foarte apropiați, l-am văzut în momentul intrării în lumină: strălucitor, împăcat cu tot, indestructibil și invincibil!
Lumină clară!”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Iar cine nu vrea sa fie donator, sa mearga si sa refuze explicit. Sa piarda timp la ghisee, dosare cu sina, tot tacamul.
Din pacate in multe tari (inclusiv Romania) cei care merg la ghisee sunt cei care vor sa doneze, nu cei care NU vor.
In Austria schimbarea legislatiei a functionat foarte bine. Logica e simpla, ca sa devin donator trebuie sa ma gandesc ca o sa dau coltul si sa-mi pierd vremea sa ma inscriu. Ar trebui schimbata logica, daca NU vrei sa fii donator sa te gandesti ca o sa dai coltul si sa pierzi vremea sa te dez-inscrii. Cei care se gandesc ca vor da coltul si vor face efortul sunt putini oricum, si ar fi mai bine sa fie putini cei care refuza in loc sa fie putini cei care doneaza.
Diagnosticat în anul 2016, de conf. dr. Tudor Nicolae, cu ciroză hepatică în stadiu incipient, a continuat să lucreze și să trăiască în condiții de absolută normalitate și a reușit să finalizeze supraproducția Coriolanus.
Îngrijit de medici de la spitalele Elias şi Ponderas, supravegheat de doamna doctor Dana Safta, cea pe care o numea îngerul lui păzitor, s-a aflat sub tratament în ultimii 2 ani iar afecțiunea hepatică s-a menținut în parametrii inițiali, fără modificări evolutive, neprezentând vreo complicație, fără probleme portale, esofagiene și fără episoade hemoragice. Nu s-a pus niciodată problema transplantului hepatic și nu a fost vreodată pe nicio listă de transplant.
În ultima perioadă a fost tratat de doamna doctor Mariana Mihăilă, unul dintre cei mai buni specialiști în boli de ficat de la Spitalul Clinic Fundeni din București. La începutul lunii septembrie a prezentat afecțiuni respiratorii care s-au complicat și au necesitat ventilare mecanică. Ulterior au apărut și alte complicații, pe fondul unei depresii imunitare și a instalării sindromului de coagulare intra vasculară diseminată. S-a aflat sub îngrijirea secției de terapie intensivă condusă de doamna profesor doctor Dana Tomescu, unde s-a considerat norocos că ajuns și unde a afirmat că nu credea să fie atât de bine. Și într-adevăr acolo, doamna profesor, echipa de medici, asistente, infirmiere au făcut totul pentru el, la nivelul oricărui alt centru medical din lume, atât pentru menținerea vieții cât și în ultimele clipe, pentru liniștea și respectul acordat unui suflet care pleacă într-o altă Lume. Le suntem profund recunoscători tuturor pentru că i-au confirmat credința că totul în viață este despre Oameni și Umanitatea lor!
A fost un om care a iubit enorm Teatrul, Oamenii și Viața. A trăit demn, discret și delicat și a trăit frumos! A avut forța interioară să lupte pentru viață și să intre fără frică în moarte, prezent, puternic, înconjurat de iubire, de multă iubire!
Ultima piesă pe care o moștenise fără să vrea, dar pe care a înțeles-o atât de bine, era despre moarte, despre lumină și despre conștiința pură.
Alexandru Darie își dorea ca lumea să fie mai bună și o vedea de multe ori mai bună decât era. Prețuia cel mai mult integritatea și încrederea și le dorea tuturor să fie mai buni.
Vă dorim tuturor să vă amintiți de el așa cum noi, cei foarte apropiați, l-am văzut în momentul intrării în lumină: strălucitor, împăcat cu tot, indestructibil și invincibil! Lumină clară!
Alexandru Darie va fi depus vineri, 20 septembrie, ora 20.00, la Teatrul Bulandra, Sala Liviu Ciulei, unde va rămâne până duminică, 22 septembrie, la ora 12.00.
În acest interval vor avea loc, zilnic, slujbe religioase pe care le vom anunța ulterior.
Slujba de înmormântare va avea loc duminică, 22 septembrie, la ora 13.00, la Cimitirul Bellu.
Să se plângă şi bocitoare să tocmească arşineii, neisprăviţii, sfertotalentaţii, protejaţii şi protejatele de sule politice, nu doar din teatru ci din toate domeniile, în special din învăţământul devenit paşalîc pesedist.
Din pacate sistemul medical este un dezastru pe pile si relatii.
am dat like,
Băăăiii...fain mai era Visul Unei Nopți de Vară...și uite....Rebe joacă în continuare de ia foc scena la 80, dar a murit Ducu la 60.
Îl rejucaseră la un moment dat prin....96-97, ceva, moca pentru ștudinți.
Am ajuns pe scenă, de câtă lume venise, la miezul nopții petrecându-se.
Ce vremuri....
Scene line, prietene!!