Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Republic: Puterea lui Putin

CTP.

Text publicat pe 20 martie 2014, în Gândul

E greu să fii profet în țara ta. Dar opțiunea americanilor pentru soiul de putere al lui Putin arată că subsemnatul i-am supraestimat la votul din 2012 în favoarea lui Obama. Scriam atunci că „Americanii n-au votat cu punga, nici cu burta”, or, acum, văd că votează cu mușchii, cu bicepșii politici ai lui KGB-Judoka Putin.

Așa cum consemnează Masha Gessen, biograful consacrat al nacialnicului suprem al Rusiei, elevul Putin a fost un derbedeu agresiv. Complexat și înrăit de statura de „pitic” (1,65m), a început de timpuriu să practice arte marțiale, sambo și judo. A făcut o facultate de drept, ba chiar a luat și un doctorat în stilul Victor Ponta, grevat de acuzații de plagiat, la baza întregii sale activități stând intrarea în KGB în 1975 și supravegherea studenților și profesorilor. O traiectorie tipică, pe care o putem regăsi la numeroși securiști români, uneori cu alternativa sociologie în locul dreptului.

Toată politica lui Putin se reduce la cultul forței și brutalității. În Cecenia, în criza ostaticilor de la Teatrul de Est din Moscova sau în cea a copiilor de la Beslan, în Georgia „gândirea” strategică a nepotului bucătarului lui Lenin și Stalin a fost degetul pe trăgaci și înainte!, oricâte cadavre, de ruși sau inamici, s-au stivuit în urmă. Sub mandatul lui au fost omorâți pe capete ziariști, în frunte cu Anna Politkovskaia, precum și kaghebiști defectori, ca Aleksandr Litvinenko, otrăvit cu poloniu. A fost în mod constant de partea totalitarismelor sălbatice din Coreea de Nord, Siria sau Iran, Rusia însăși fiind împinsă înapoi spre autocrație și reprimarea opoziției.

Tânărul Obama a fost mai întâi un boem consumator de alcool și „iarbă” „ca să nu mă întreb cine eram”. Apoi, a devenit activist pentru drepturile celor săraci și defavorizați, s-a ocupat ani în șir de cazuri de discriminare și încălcare a drepturilor cetățenești. Este doctor în Drept magna cum laude al Universității Harvard, fără ca nimeni să-i conteste titlul. A predat mai bine de 10 ani drept constituțional la Universitatea din Chicago.

Intelectual raționalist și democrat pursânge, a căutat întotdeauna, în politica internă și internațională, soluții legale, corecte, conciliante, acceptând recurgerea la forță doar în cazuri de provocare extremă. Este, după părerea mea de român, un caz rar de bun simț, bună intenție și viziune îndreptată spre progresul omenirii în politica mondială.

Pentru mine, putere adevărată, bună, umană înseamnă Obama, niciodată Putin. Puterea lui Putin nu poate aduce nimic bun până la urmă, nici pentru ruși, nici pentru fanii lui americani, nici pentru acei românași care rânjesc mulțumiți la o bere: „Putin are 3-0 la Obama și-i mai dă…”.

Totuși, există o privință în care Putin are dreptate: moștenirea lăsată de Clinton și Bush lui Obama – Kosovo. Rusia și-a luat „Sfânta” Crimee înapoi, călcând în cizme legislația internațională, America a smuls Kosovo din inima Serbiei, călcându-i pe sârbi, mai elegant, cu avionul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult