Bun găsit!
Vă fac părtașii unor experiențe paradoxale și binevenite. Un revoluționar critic cu mijlocul imperfect al revoluției antidictatoriale eșuate, și un poet renăscut în protestul legitim împotriva guvernului liber ales.
I. Ce-am fost și ce-am ajuns
Ni-l amintim încă foarte bine pe Waed Ghonim, fostul dispecer șef al Primăverii egiptene, de acum 4 ani. El a coordonat, prin rețelele de socializare, faza eroică a insurecției anti-Mubarak de la Cairo, când sute de mii de tineri au trimis la plimbare un regim politic detestat.
Între timp, după plecarea generalilor și venirea la putere, prin alegeri, a Fraților Musulmani, lucrurile s-au mai schimbat. Haosul a fost disciplinat de excesele fundamentaliste, iar armata, prin generalissimul Sisi, a redevenit salvatorul ordinii. Oricât de respingătoare, noua-veche „soldățescă” s-a dovedit mai bună pentru Egipt decât anarhia integristă.
Dar nu ne interesează acum dificultățile politice ale acestei țări, cât itinerarul eroului mobilizator Wael Ghonim. Găsesc în New York Times, sub semnătura excelentului operator mediatic al globalizării Thomas Friedman (The World is Flat) o poveste sau povestea fostului revoluționar internaut, între timp stabilit în America și angajat, nesurprinzător, la Google. Ghonim trage cinci concluzii privind rosturile așa-zisei „social media”. Cinci observații, cred, fundamentale, care măsoară unghiul remarcabil de aberație al comunicării prin mijloacele social media, în raport cu mijloacele clasice ale comunicării pur și simplu. Nu adaug, nu comentez, ci doar redau.
1. Social Media are de-a face cu zvonurile. Nu știm cum să procedăm cu ele. Doar zvonurile care confirmă partizanatele oamenilor sunt crezute și difuzate milioanelor de interesați.
2. Tindem să comunicăm doar cu oamenii cu care suntem de acord și, datorită rețelelor de socializare, suntem în măsură să reducem la tăcere, să nu dăm curs și chiar să blocăm orice persoană sau temă, diferite.
3. Discuțiile online degenerează repede în cuvinte mânioase. De fapt, uităm că oamenii din spatele ecranelor sunt reali, și nu doar avataruri.
4. A devenit dificil să ne schimbăm opiniile. Din cauza vitezei și conciziei din „social media” suntem obligați să ne aruncăm la concluzii, să emitem opinii ascuțite în 140 de caractere despre cele mai complexe teme ale afacerilor lumii. Și, din acel moment, rezultatul se eternizează pe internet.
5. În prezent, experiențele noastre pe aceste rețele sunt destinate să favorizeze transmisia, nu angajarea, postările, nu discuțiile, comentariile goale, nu conversațiile adânci. E ca și cum am fi căzut de acord că rostul nostru este să vorbim unul la altul, în loc să vorbim unul cu altul (to talk at each other, instead of talking with each other).
Concluzia rapsodului iconic răspopit al Primăverii egiptene:
Știm că dacă vrem să eliberăm societatea, internetul este mijlocul absolut de care avem nevoie. Dar, în realitate, mai întâi trebuie să eliberăm internetul.
II. Poetul sfătuiește guvernul
Unii spun că poezia, în general, și poezia politică, în special, și-au trăit traiul, și-au mâncat mălaiul. Maiakovski și Adrian Păunescu delimitează o scală a înfrângerii spectaculare, greu de mântuit. Nu e chiar așa. Adam Zagaiewski este un poet polonez născut în l945. A cunoscut interdicțiile în Polonia comunistă, a emigrat în SUA, la Paris și Berlin, păstrându-și tăișul liric împotriva dictaturii de orice fel. Azi el a ajuns la concluzia lui Heinrich Mann: „Literatura angajată, combativă, rămâne uneori neputincioasă în fața realității complexe”. Ziarul german Frankfurter Allgemeine i-a publicat recent , în original și în traducere, poemul „Kilka rad dlanovegorzadu”. Câteva sfaturi pentru noul guvern.
„Avem un nou guvern.
Este format din numeroși miniștri strălucitori.
Unul din miniștrii noștri vorbește engleza.
Noul nostru guvern s-a pus energic pe treabă.
Din păcate, nu e suficient de determinat, având în vedere că mai există destui liberali incorigibili; în câteva orașe există și altceva în afara familiilor catolice tradiționale.
Ce-ar mai putea să facă acest guvern?
Nu trebuie să-și facă griji sentimentale, așa cum ele au devenit obișnuite pentru politicienii occidentali.
Ar trebui să împuște noaptea câțiva regizori și să nu cruțe, cu aceeași ocazie, femeile.
Toți profesorii de drept constituțional trebuie închiși pe viață.
Poeții pot fi lăsați în pace, oricum nu-i citește nimeni.
Avem nevoie de lagăre de izolare, dar decente ca să nu-i irităm pe ăia de la ONU.
Majoritatea jurnaliștilor trebuie să fie expediați în Madagascar.
Ungaria, dimpotrivă, trebuie prinsă delicat în clește și împinsă pe hartă – între Polonia și Germania. Și, mai târziu, când reacțiile francmasoneriei internaționale se vor mai liniști, am putea ascunde pe neobservate Germania între Spania și Portugalia.
Guvernul, în zilele noastre, n-ar trebui să-și facă scrupule exagerate.
I se oferă o șansă istorică.
Ar fi păcat să n-o folosească.”
Am ales azi două eșantioane de comunicare în plină criză. Antiproza netului și pseudopoezia brutului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este chiar una de duminica inca foarte frumoasa de inceput de toamna care a pastrat asa din caldura verii a adus cate putin din vanjoleala toamnei si s-a prezentat in fata noastra asa pastelata si bine creionata! Analizand stilul oratoric al dvs celui ce a-ti scris acest articol imi dau seama cat de bine seamana cu aceasta zi ba poate chiar impinsa mai incolo inspre sfarsit de toamna nu stiu cum as putea sa-l descriu mai bine e asa parca te duce si te aduce, te ridica si te coboara face ce vrea din tine pana ajungi sa fii de acord cu el caci n-ai incotro! Ai avea atatea intrebari de pus ca sa fii sigur ca ai inteles ceva dar e atat de complicat totul incat preferi sa taci si sa te alegi doar cu putinul, esentialul pe care l-ai inteles caci si daca ai pune intrebari mai mult te-ai incurca in ite. Sau este asa ca si cand ai vrea sa numeri ochiurile unui obiect tricotat dar pentru ca e lucrat foarte strans iti trebuie neaparat o iglita ca sa nu pierzi sirul...Dar ca sa revenim la comunicare sa ne aducem aminte ca Iisus nu a acceptat gandul l-a alungat sub orice forma, si a chemat la el omul, cuvantul! Cred ca si El vrea exact ca in poezia lui N. Stanescu sa ne spuna asa "cauta dragule sa fii fericit cat timp esti tu de fata/ cat vei avea fata" iar gandul trebuie sa-l alungi caci "te poate ataca" (pe la spate ca dusmanul cel marsav). Sa fie oare gandul mai puternic decat cuvantul? Poate ca da, poate ca nu dar tocmai pentru ca cuvantul are puterea sa alunge gandul inclin sa cred ca nu! Ceea ce cred eu insa este ca si gandul aici reprezentat de cuvantul scris trebuie sa fie la fel de bine " manuit " ca si Cuvantul. Deci curatenia netului este la fel de imperios necesara ca si cea a sufletului! Tocmai de aceea capitolul 3 este eronat interpretat ca ceva negativ pentru ca pe net nu trebuie sa ne inchipuim omul de dincolo, este suficient sa respectam Omul din noi si atunci vom putea transmite cu semnificatia de angajare sau "oferirea pentru intelegere catre celalalt" fara sa deranjam caci daca ne respectam pe noi il respectam si pe celalalt! Daca exista interpretare eronata inseamna ca "transmisia" noastra nu a fost conforma! Cat despre poezie daca ar fi sa fac o comparatie as compara-o cu copilaria traita la tara! Fericiti cei ce au avut-o caci chiar daca acun nu mai este i-a incarcat pozitiv cat pentru o viata! Tocmai de aceea eu cred ca inca nu i-a trecut vremea ci atunci cand vrea sa isi "incarce bateriile" omul se duce si o cauta si isi revine apoi chiar daca va recunoaste in fata tuturor sau nu ca "poeziei i se datoreaza aceasta". Cat despre poezia mea chiar daca titlul ei este Revenire as putea sa o numesc si Memorialul Durerii ca sa fie in ton cu articolul prezentat! Iata cun suna ea: E intuneric/ pasesc incet sa nu ma sperii/ mi-am deranjat o membrana ce stiu ca ma sustine/ si mi se pare ca umbra-i mai mare decat mine/ ma pozitionez cu genunchiul la tampla/ asa nu mai aud soaptele din umbra/ care mint ca eu sa nu ma vad/ sa ma ascunda/ astept sa treaca durerea ca sa plang/ de acum o sa ma port mai bland/ sa se sudeze osul cel plapand/ ma apropii/ deschid geamul si aprind soba/ sa se faca lumina si caldura/ sa ma vad sa ma usuc/ de durere si de plans/am ajuns/ ma asez bine langa cei de langa mine/ zambesc fericit caci n-au vazut ca am lipsit/ sa-mi fure locul pentru mine zamislit/ M-am intors! Sper ca " am transmis" ce am vrut sa spun si nu am deranjat!
Ma intreb ce poate aduce "social media" in secolul 21?
Sigur, trebuie sa corectam greselile – ale noastre si ale celorlalti. De aceea, atentie si la textul dumneavoastra:
Nu:
“difuzarea unor stiri prin siteuri sociale ramane DECAT un simplu mijloc ...”
Ci:
“difuzarea unor stiri prin siteuri sociale ramane DOAR un simplu mijloc ...”
Nu:
ca sa faca EI INSUSI ceva:
ci:
ca sa faca EI INSISI ceva:
Nu:
“La Cairo OAMENI au avut starea necesara sa faca”
Ci:
“La Cairo OAMENII au avut starea necesara sa faca”
Nu:
“Fratii MUSULMAN, care EI INSUSI au utilizat Internetul pentru a se …”
Ci:
“Fratii MUSULMANI, care EI INSISI au utilizat Internetul pentru a se …”
Nu:
“ramane un simplu MIJLOC de comunicare extrem de RAPIDA”
Ci:
“ramane un simplu MIJLOC de comunicare extrem de RAPID”