Rezultatele la Evaluarea Națională 2022 nu vor fi neapărat bune, deși subiectele au fost ușoare. Andreia Bodea, directoarea Colegiului Caragiale: „Colegii mei care au corectat nu au dat atât de multe note mari, pe cât s-ar fi așteptat”

Foto Marius Dumbrăveanu/Inquam Photos

Rezultatele la examenul de Evaluare Națională 2022 nu vor fi neapărat mai bune decât anul trecut, deși subiectele au fost ușoare. Andreia Bodea, directoarea Colegiului I.L.Caragiale din București, spune că subiectele de la examenul de Evaluare Națională 2022 i s-au părut de dificultate medie, iar notele din acest an nu vor fi neapărat mai mari față de anul trecut, din informațiile pe care spune că le are de la colegii ei care au participat la corectarea lucrărilor.

„Ca dificultate, subiectele mi s-au părut medii, mă așteptam să fie medii, dar recunosc că la proba de Limba română aș fi introdus un subiect pentru o posibilă departajare, de la nota 9 la 10. Un elev bun, în accepțiunea generală a termenului, care nu a făcut meditații și care a fost la școală, nu ar trebui să ia sub 8”, a spus duminică profesoara Andreia Bodea, invitată la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Întrebată dacă ea crede că vor fi multe note mari în acest an, ținând cont că percepția este că subiectele au fost mai ușoare ca anul trecut, Andreia Bodea spune că „nu neapărat”, chiar dacă „o logică firească a lucrurilor m-ar fi dus spre un răspuns da”.

„Din ce informații am de la colegii mei, fiecare a corectat lucrări în altă zonă a țării, până acum, la Limba română, s-au așteptat să poată da note foarte mari. Nu au dat atât de multe note mari, pe cât s-ar fi așteptat, dar vom vedea”, a adăugat directoarea Colegiului I.L. Caragiale.

Despre diferența care există între nivelul de pregătire al elevilor din zona rurală și orașele mari din țară profesoara spune că s-a accentuat în cei doi ani de pandemie, pentru că la sate sunt copii care nu au făcut toate orele și nu au putut recupera materia pe care nu au parcurs-o în orele desfășurate online.

„Sunt copii care au lipsit mult de la școală, copii care în momentul în care au revenit la școală nu s-au mai putut adapta, nu și-au mai dorit să vină la școală”. Referitor la cadrele didactice, Bodea spune că sunt oameni minunați și dedicați peste tot, după cum „sunt oameni care sincer nu au ce să caute în învățământ”.

Întrebată despre presiunea prea mare pusă pe copii de către părinți, în condițiile în care diferențierea, pentru a ajunge la un liceu dorit, ajunge să se facă și la o sutime de punct, Andreia Bodea a arătat că presiunea resimțită de elevi face ca rezultatele lor să nu fie cele așteptate. Este un anumit gen de presiune la care copilul reacționează exact pe dos, vede ea: „e presiunea umilinței, e presiunea mă faci de rușine, este presiunea nu ești copilul pe care mi l-am dorit - sunt lucruri pe care eu le-am auzit, spuse chiar așa”.

„Acest gen de presiune are efectul exact opus. Punem presiune mare pe copii, pentru că punem presiune pe noi înșine (...). De ce ne uităm ce fac copiii altora, în loc să ne uităm ce face copilul nostru? Discuție în parc, când mi-am dus nepoata: «Cum, nu face balet?» Nu, dar face înot, face polo. Dar balet nu. «Dar toate fetițele fac balet ». Și de aceea ei reacționează cu refuz. «Nu, nu mai vreau să învăț»”, explică profesoara de la Colegiul I.L. Caragiale.

Rezultate Evaluare Națională 2022: „Nu este un eșec, este o zi proastă”

Vor fi copii care vor lua note sub 9, va fi considerat un eșec de către foarte multe familii. Ce le-ați spune acestor părinți, cum ar trebui să vorbească cu copilul lor? a fost întrebată profesoara de jurnalistul Florin Negruțiu.

„Nu este un eșec, este o zi proastă. Acestor părinți le-aș spune așa: oricât de mult ți-ai dori - sunt și eu părinte, înteleg și dorința și genul de mândrie, te întâlnești cu colegii: ce a făcut copilul tău, nu a intrat acolo? -, înțeleg asta, dar gestionarea greșită a acestei dorințe ca să fie copilul tău, cum spune Păunescu, „c-o treaptă mai domn”, degenerează de cele mai multe ori. Ce ar trebui să le spună copiilor? În primul rând, să le asigure un confort emoțional într-un moment greu, pentru că momentul cel mai greu este clar că este pentru copil. Copilul nu știe, la 15 ani, să gestioneze, eu aș evita cuvântul „eșec”. Nu, nu este un eșec faptul că nu am intrat, să zicem, la Liceul Coșbuc și am intrat în altă parte, acela nu este un eșec. Nu văd cum demostrează părinții că este un eșec. De ce eșec?

Pentru că vecinul a intrat la Coșbuc? Pentru că ce nu știu părinții și noi profesorii știm este că elevi care au intrat printre ultimele locuri la liceu termină liceul în poziții extraordinare, câștigători  de diverse concursuri, pasiuni descoperite, excelează în niște domenii. Dar la momentul la care au intrat în liceu nu îi observă nimeni. Mai trist e invers: copii care au intrat foarte bine și au bucurat părinții și care se pierd, se pierd foarte repede unii, până la a ajunge să fie de nerecunoscut.

Unde este eșecul?! E o zi în care atât ai făcut, atât ai știut, poate ai știut mai mult și ai fost emotiv, poate ar fi trebuit să înveți mai mult, data viitoare înveți mai mult, simplu. Cuvântul eșec mie nu îmi place. Exista eșec în viață, dar nu la admiterea la liceu. Pentru că, până la urmă, scopul este ca elevul să înțeleagă ceva din această situație, dar dacă el nu înțelege nimic și singurul lucru pe care el îl înțelege este eu sunt prost, aceasta este o pierdere pe termen lung pe care nouă, profesorilor, ne e foarte greu să o gestionăm. „Eu sunt prost. A, nu mă trimiteți pe mine, nu mă puneți pe mine, știți că eu nu știu franceza, știți că eu nu pot. Dar el poate foarte bine”, a spus Andreia Bodea.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp