Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Să nu trecem așa ușor peste un moment jenant petrecut în Parlament. Iată ce face asociația pe care o conduc pentru a sprijini femeile din politică

Alexandru Rogobete / sursa foto: Inquam Photos

sursa foto: Inquam Photos

Pe 26 iulie, de la tribuna Parlamentului, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a numit-o pe una dintre predecesoarele sale, Ioana Mihăilă, drept „o epilatoare-șefă de la Bihor”.

Mesajul s-a încheiat cu aplauze în plen și a fost distribuit, ca atare, pe pagina de Facebook a partidului din care face parte (PSD).

Nu a fost o scăpare izolată, nici nu a fost prima dată când astfel de remarci au fost primite cu aplauze în instituțiile statului. Mai mult, este exact un tipar de comportament pe care îl documentează studiul realizat de Asociația Evoluție și Responsabilitate (AER), intitulat „Aspecte ale violenței împotriva femeilor în politica din România”. Formele dominante ale violenței nu sunt fizice, ci reputaționale – ușor de îmbrăcat în glumă sau în „informație din spațiul public”, exact argumentul pe care Rogobete l-a folosit inițial pentru a-și justifica afirmația.

În studiul AER, am analizat și decalajul dintre percepțiile femeilor politician despre frecvența violenței în politică, în general, și percepția despre cât de tare le poate afecta pe ele însele această expunere. Patru din zece respondente descriu violența de gen drept frecventă sau foarte frecventă – dar, întrebate despre propria siguranță, multe spun că: „Nu e nici sigur, nici periculos”. Momente ca aplauzele de miercuri sunt exact genul de semnal care contribuie la consolidarea unei culturi politice în care comportamentul sexist nu e sancționat, ci validat colectiv, iar mesajul transmis femeilor din jur e că raportarea oricum nu schimbă nimic.

În contextul crizelor politice, aceste atacuri devin și mai frecvente – așa cum confirmă și studiul nostru. Una dintre participante descria exact această dinamică: „Mediul politic a devenit mai dur, mai agresiv. Această agresivitate pare a fi o tactică prin care politicienii transmit forță și putere, prin mesaje, atitudini de dominare și sfidare.” Acest incident se petrece, de altfel, pe fondul unei crize politice mai ample, legate de legea salarizării din Sănătate și de greva din sistemul medical – exact genul de context tensionat în care, potrivit studiului, atacurile la adresa femeilor din politică se intensifică.

Scuzele ulterioare ale lui Rogobete sunt un gest necesar, dar insuficient. Acestea nu țin loc de condamnarea care ar fi trebuit să aibă loc într-un cadru instituțional. Partidele politice și Parlamentul trebuie să aibă toleranță zero pentru astfel de replici. Acest episod ar trebui să fie un moment de reflecție și să deschidă o discuție serioasă despre adoptarea unor coduri de conduită fezabile și mecanisme de raportare, atât în cadrul partidelor, cât și în instituția legislativă.

Până aceste instituții și membrii lor își vor asuma responsabilitatea unui comportament demn și democratic, noi susținem femeile la nivel individual să își consolideze reziliența. Astfel, pentru a sprijini femeile care iși doresc o cariera politică, am colaborat cu Perseveras Consulting la designul unui instrument gratuit și confidențial, care evaluează expunerea la diverse riscuri politice, de la atacuri reputaționale, la hărțuire online și offline. Această autoevaluare este utilă mai ales în etapa în care o femeie ia în calcul o candidatură, o funcție de conducere în partid sau un rol public mai vizibil, pentru a înțelege la ce riscuri să se aștepte si ce măsuri de protecție își poate planifica.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Prostia, mitocănia, incompetența și dezastrul moral al acestor oameni, adică pesede cu jenantul Drogobete și limbricul șef Grimasatul le vede toată lumea...pe mine mă îngrozesc mult mai tare turmele de idioți utili captivi în așa-zisele sindicate...
    • Like 2
    • @ Sorin Volk
      Atâta timp cât mafia sindicatelor, căci mafie este, unealtă aservita psd, la fel cum era pe vremuri "cureaua de transmisie/legătură" dintre pcr și "cea mai înaintată clasă socială-proletariatul", în realitate încă un instrument de control al muncitorilor, posibil pericol pentru guvernanți, le aruncă sindicaliștilor ciozvarte de la "masa" lor, în bani, a căror proveniența nu interesează și cât mai mult chiul, "turmele de idioți utili captivi" îi vor urma inconștient. Doar la bugetari ține. La partea parazita a lor.
      • Like 0
  • Un mitocan, asemenea partidului de mitocani, ipocriți si hoți, din care face parte. Nu vezi o singura figura spălată in adunătura aia. Toti o apa si-un pământ…
    • Like 1
  • Acest gorobete, urmașul incalificabilului rafila nu dezminte ticăloșia psd grindeanu. Am avut și avem parte de ea zilnic.
    Medicina, ca și educația, a avut parte doar de dușmani, instruiți la școala psd.
    Singurul ministru al medicinei, meritos, cinstit și conștiincios a fost medicul Tătaru. Aproape s-a sacrificat în timpul pandemiei pentru protejarea românilor. Și pentru această "crimă" hienele psd, în tovărășia cu cele "suveraniste" au făcut totul, ca întotdeauna, sa-l discrediteze și, în cârdășie cu o justiție coruptă și obedienta psd au cautat să-l acuze de toate ticalosiile și hoțiile făcute, înaintea și după el.
    • Like 2


Îți recomandăm

munca la distanta

Românii sunt astăzi mai mobili decât oricând. Călătoresc, lucrează pentru companii internaționale, studiază în străinătate sau aleg să se stabilească în alte state europene pentru perioade mai lungi sau mai scurte. În paralel, piața muncii s-a schimbat radical: tot mai multe profesii permit munca hibridă sau remote, iar locul din care îți desfășori activitatea nu mai coincide întotdeauna cu țara în care ai domiciliul. foto: Profimedia

Citește mai mult