Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Doi profesori extraordinari din România, care fac lucrurile diferit. El îi duce pe copii la muzeu și fac experimente împreună, ea îi trimite să facă interviuri cu antreprenori

Doi profesori extraordinari din România, care fac lucrurile diferit. El îi duce la muzeu și fac experimente împreună, ea îi trimite să facă interviuri cu antreprenori

sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, doi profesori laureați ai Galei Merito 2026 au povestit cum fac ei lucrurile diferit față de restul dascălilor.

Este vorba despre Liana Timiș-Mureșan, profesoară de Economie și educație antreprenorială la Liceul din Borșa (județul Maramureș), respectiv Octavian-Horia Minda, învățător la Școala gimnazială nr. 16 „Take Ionescu” din Timișoara.

Iată cum au răspuns aceștia la întrebarea: „Sunteți premiați la Gala Merito pentru că faceți lucrurile un pic diferit decât restul lumii. Aș vrea să înțeleg cum faceți lucrurile diferit. Ce se întâmplă la dumneavoastră în clasă, cum faceți orele, ce poate să fie atât de diferit într-o oră de curs, încât copiii să considere că este ceva special locul acela numit școală?”

Profesoara care i-a trimis pe elevi să facă interviuri cu antreprenorii din localitate

sursa foto: proiectulmerito.ro

Liana Timiș-Mureșan: „Eu m-am văzut în situația de a le preda adolescenților economie politică și antreprenorială. Și atunci am ajuns repede la aceeași concluzie: cheia e experiențialul. Degeaba încerci să vii cu o informație seacă, nu o să trezești interesul.

Și atunci nu i-am scos din sala de clasă, ci le-am adus lume în sala de clasă. Am încercat să invit antreprenori, i-am trimis pe ei să ia interviuri, pe baza a ce studiam noi, să le ia interviu antreprenorilor din localitate.

Și a fost un experiment amuzant și pentru ei, și pentru antreprenori, pentru că adulții sunt obișnuiți să devină așa serioși. Și atunci când trebuie să te copilărești, să ajungi să discuți cu un copil, poate e un pic altfel.

I-am pus să identifice nevoi în comunitatea locală, pentru că la antreprenoriat vorbim de identificarea unei nevoi. Bun, cum fac asta? Și atunci am zis: hai să vedem, uite, ce nevoi ați putea identifica voi în localitate (n.a. Borșa)?

Și ca să nu fie o acțiune sterilă, am invitat antreprenori, reprezentanți ai comunității locale - recunosc că am găsit și deschidere, surprinzător de multă deschidere. Am făcut Zilele Carierei, în care am avut inclusiv un judecător care a fost dispus să vină, să-și petreacă câteva ore la școală, cu copiii și să le răspundă la întrebări, cu privire la cariera pe care o practică.

Am făcut „Femeia la timpul prezent”, unde am avut-o pe Antoaneta Bolchiș, care era la vremea respectivă Secretar de stat (n.a. în Ministerul Educației), și mi s-a părut interesant să o aduc în fața fetelor și să le spun: uitați, e o doamnă care are o carieră, care are în spate... Și la fel, am găsit surprinzător de multă deschidere.

Prin urmare, tactica cred că a fost asta: de a crea la școală o formă de agora, în care să poți să discuți. Să înțelegi că tu, copil de orice vârstă, ești parte din societate”.

Învățătorul care își scoate „piticii” din sala de clasă: Mergem la muzeu, la Brâncuși, facem experimente, am scos și o carte împreună

sursa foto: proiectulmerito.ro

La aceeași întrebare - „Cum faceți lucrurile diferit la clasă?” -, învățătorul Octavian-Horia Minda a răspuns:

„Îmi place să duc sala de clasă afară. O să iau aleatoriu una dintre ore: educația plastică. Îmi place foarte mult să mă duc la muzeu cu ei. Nu demult, aveam clasa a IV-a, acum am clasa pregătitoare. Aveam expoziția Brâncuși la Timișoara.

Am mers cred că de cel puțin 3 ori cu ei la ateliere pe tema Brâncuși, pentru a se familiariza cu tot ce a însemnat sculptura modernă a lui Brâncuși.

Îmi place să fac orele de istorie tot afară din sala de clasă. Cât pot, mă duc la muzeu. Poate sunt privilegiat, aș spune, că locuiesc într-o zonă centrală a Timișoarei, suntem aproape de muzeu și putem merge chiar pe jos.

Îmi place să aduc experimentul în sala de clasă. Îmi place să fiu eu, să nu copiez pe nimeni. Pentru că, până la urmă, copilul are nevoie să-i fie captată atenția, odată captată atenția, eu cred că lucrurile...

Cu cei de la pregătitoare, au trecut doar 4 săptămâni de școală, nu am realizat încă niciun experiment. Dar cu cei de clasa a IV-a, au fost foarte multe experimente. Sunt omul care iese afară din sala de clasă.

Când spus „ies afară”, nu mă duc în curtea școlii. Muzeul Apei, Planetarium, am avut experimente, șansa de a avea proiecte multe în școală. La un moment dat, aveam în coordonare 7 proiecte Erasmus.

Cred că e un mare plus pentru un copil să poată să aibă parte de această experiență, în contextul în care sunt o grămadă de dascăli din alte școli din Europa care vin în școală (n.a. la Timișoara) și țin tot felul de ateliere - și invers, elevi care veneau la noi în școală și puteau să interacționeze cu ei.

Cele mai multe experimente le-am realizat - dacă vorbim strict de sala de clasă - cu trusele pe care mi le-am achiziționat din diferite surse, sponsorizări, prin asociația părinților. Acele truse ESERO de la ESA Education (n.a. o inițiativă a Agenției Spațiale Europene, în parteneriat cu Agenția Spațială Română).

Cred că asta a stârnit și stârnește interesul. Lucrez în continuare cu trusele de LEGO. Până la urmă, știți cum e? Și matematica poți s-o predai altfel. Și limba română poți s-o predai altfel”.

Întrebat dacă copiilor li se pare greu sau li se pare că este o joacă, învățătorul a răspuns: „Tocmai că nu li se pare greu. E mult mai benefic pentru ei și mult mai facil de a putea reține anumite informații în modul acesta, legate de experimentul concret în sala de clasă, decât niște informații pe care le-aș înșira undeva, pe o fișă de lucru sau pe tablă”.

Amintirile lui Creangă au fost „înlocuite” de Harry Potter

Ulterior, în cadrul emisiunii, învățătorul Octavian-Horia Minda a vorbit și despre lecturile copiilor, punând accent pe faptul că le permite să citească altceva decât amintirile lui Creangă. „Primul wow a fost momentul în care un pitic al meu a venit și a spus: Domnu', eu vreau să citesc Harry Potter. Pot să citesc Harry Potter?

Și am zis da, categoric. În clasa pregătitoare, tot cu generația trecută, am realizat o carte. Am angrenat toată familia: bunic, tătic, mămică. Ne-am realizat cărțile și după aceea le-am prezentat la o librărie din Timișoara. Acela a fost momentul în care el s-a simțit wow: Domnu', am creat prima mea carte, mi-am prezentat cartea.

Și de aici povestea continuă: în clasa a treia, am avut doi copii care au câștigat un concurs mare, național, de creație literară. Au avut de realizat un text, pe o anumită temă. S-au trimis textele respective, tot librăria a inițiat proiectul acesta.

Și surpriza a fost ca la final, din 600 și ceva de candidaturi, cei doi copii din clasa mea au fost premiați”.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cartierul Cotroceni

Arhitecții și urbaniștii proiectează, de cele mai multe ori, într-un anotimp care nu există, ați observat? Este un anotimp cu arbori maturi și perfect înfrunziți, lumină caldă, temperatură agreabilă. Oameni relaxați, copii care se joacă, bicicliști care traversează cadrul și suprafețe aflate într-o stare impecabilă. Nu este chiar primăvară, nici vară, dar nici început de toamnă. Este mai degrabă un fel de anotimp perpetuu al unei randări de arhitectură.

Citește mai mult