Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Roger Waters, de la Pink Floyd, despre Mark Zuckerberg, care i-ar fi oferit „o sumă imensă” pentru a promova Instagram: „Unul dintre cei mai puternici idioți din lume”

Roger Waters

Foto: Anthony Behar / ddp USA / Profimedia

Roger Waters (foto), membru fondator al trupei Pink Floyd, a povestit recent că Mark Zuckerberg i-a oferit „o sumă imensă de bani” pentru a fi de acord ca melodia „Another brick în the Wall II” să fie folosită pentru a promova Instagram. Waters l-a refuzat pe cofondatorul Facebook și l-a numit „unul dintre cei mai puternici idioți din lume”.

Declarațiile lui Waters au fost făcute la un eveniment organizat în sprijinul fondatorului WikiLeaks, Julian Assange. Muzicianul a citit din ceea ce a spus că este scrisoarea pe care a primit-o de la Facebook, prin care i se cerea dreptul de a folosi piesa într-o reclamă: „Considerăm că sentimentul de bază al acestei melodii este încă atât de răspândit și atât de necesar astăzi, ceea ce vorbește despre cât de atemporală este munca”.

Waters a spus că gigantul din domeniul tehnologiei dorește să folosească piesa, una dintre cele mai celebre melodii ale trupei, pentru a „face Facebook și Instagram chiar mai mari și mai puternice decât sunt deja, astfel încât să poată continua să ne cenzureze pe toți cei din această cameră și să împiedice această poveste despre Julian Assange să apară publicului larg, astfel încât publicul să poată spune: „Ce? Nu. Nu mai vrem să auzim".

Un purtător de cuvânt al Facebook a declarat pentru Insider că Zuckerberg nu are legătură cu oferta făcută membrului fondator al trupei Pink Floyd și că scrisoarea la care se referă Waters a venit de la echipa de marketing a Instagram. Purtătorul de cuvânt a mai spus că reclama în cauză se află doar în faza de concept, iar comunicarea a fost doar pentru a vedea dacă Waters „dorea să lucreze cu noi la acea melodie”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult