Foto: Negoi Cristian / Alamy / Alamy / Profimedia
În perioada ianuarie 2023 - august 2023, Austrian Institute of Technology (AIT) și Regional Centre for Energy Policy Research (REKK), împreună cu EFdeN, au lucrat la un studiu ce „a cartografiat” potențialul eolian existent pe teritoriul României. În mod special, studiul detaliază capacitatea eoliană onshore pentru țara noastră.
Cu aplicarea constrângerilor spațiale și a unei abordări orientate către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, doar exploatând capacitatea din 5 județe cu cel mai mare potențial, am putea genera de două ori mai multă energie (aproximativ 122.6 TWh - Terawatt-oră ) decât consumul de electricitate actual al României (61 TWh în 2021).
Datele studiului arată că România are o capacitate semnificativă de a produce energie electrică din sursele de energie eoliană onshore fără a pune în pericol biodiversitatea și ariile naturale protejate.
Studiul identifică mai multe regiuni favorabile pentru dezvoltarea unor astfel de proiecte mai ales în județele Constanța, Tulcea, Brăila, Galați și Ialomița, care se situează în jurul valorii de 10 GW ( Gigawatt) , chiar și cu aplicarea constrângerilor spațiale și excluzând ariile naturale protejate. Practic valorificarea potențialului într-un singur județ ar permite acoperirea a 10 din cei 11.69 TWh de generare, potențial pe care România și l-a asumat pentru 2030 în cadrul Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice.
Studiul mai dispune și de o analiză GSI (Geographic Information Systems) în care s-a ținut cont de mai multe aspecte precum datele meteorologice ale zonei, constrângerile spațiale care pot afecta dezvoltarea parcurilor eoliene (zone construite, agricole, rezervații naturale, etc.), parametrii de intrare cheie (reguli de distanță, designul turbinelor, limite economice, etc.) și modul în care potențialul identificat pentru dezvoltarea energiei eoliene se potrivește cu infrastructura rețelei existente sau planificate. De asemenea, a fost efectuată și o analiză referitoare la modul în care dezvoltarea proiectelor de energie eoliană ar putea afecta piața de energie electrică.
Studiul mai arată că restricționarea energiei regenerabile în România este în general nesemnificativă în anii 2030 și 2040, însă crește semnificativ în 2050, și variază considerabil în funcție de nivelul de penetrare a energiei eoliene în rețea. Totodată, studiul evidențiază impactul asupra exporturilor de energie electrică și necesitatea de a avea rezerve suficiente pentru a gestiona fluctuațiile rezultate din generarea de energie eoliană. În ceea ce privește emisiile de CO2, acestea sunt în scădere, iar diferențele între impactul produs de cele trei scenarii analizate variază în funcție de anii luați în considerare.
Potențialul global pentru energie eoliană, atât pe uscat, cât și în largul mării, în România este semnificativ din punct de vedere energetic, fiind de două ori mai mare decât consumului total de electricitate din prezent. Impacturile așteptate asupra pieței sunt în general promițătoare, deoarece o creștere a utilizării energiei eoliene ar putea merge mână în mână cu o scădere a prețurilor en-gros în România și ar contribui la lupta României împotriva schimbărilor climatice, determinând o scădere suplimentară a emisiilor de carbon în anii viitori ”, a declarat Gustav Resch, cercetător senior în cadrul AIT.
Împreună, devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial Verde, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul CEZ România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sunt, deci, mai multe teme care trebuie rezolvate concomitent cu creșterea capacității de producție a energiei electrice: upgrade-ul gridului de transport, gestionarea neuniformităților de producere a energiei eoliene prin automatizări și elemente suplimentare care să permită stocarea excesului de energie.
Singura întrebare care se pune: cine va face toate aceste upgrade-uri? Că de eoliene, am înțeles, are cine să se ocupe.