Sari la continut
Republica
Verde

De la „energia solară e prea scumpă”, „energia solară nu e eficientă decât în zonele cu multe zile însorite într-un an”, până la eolienele „omoară balenele”. Mituri despre energia regenerabilă

eoliene

Foto: Aziz Ary Neto / ImageSource / Profimedia

Miturile despre energia regenerabilă apar deseori în discuțiile online care au ca subiect mediul înconjurător. Astfel de subiecte tehnice pot fi complicate, iar uneori asta poate duce la confuzie și la răspândirea de informații greșite. Totodată, pe măsură ce resurse precum energia eoliană și energia solară devin mai ieftine, iar ponderea lor în producția totală de electricitate a crescut, grupuri cu interese diferite, cum ar fi companii și organizații care depind de combustibilii fosili, pot promova dezinformări pentru a încetini trecerea către energia verde.

În 2022, energia eoliană și energia solară au depășit orice alt tip de energie în Uniunea Europeană, ajungând la o cotă de piață de 22,3%, depășind procentele înregistrate de energia nucleară (21,9%), gazul natural (19,9%) și energia hidro (10,1%). Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, în mixul de energie regenerabilă, sursele eoliene sunt foarte importante pentru susținerea nevoilor în creștere ale economiei și consumatorilor.

Ținând seama de tendința de scădere a ponderii energiei nucleare și de volatilitatea aprovizionării cu gaz natural, atingerea țintei recent revizuite de 42,5% energie din surse regenerabile, în Europa, în 2030 nu ar fi posibilă fără o creștere consistentă a ponderii energiei eoliene și solare.

Afirmații precum „energia solară e prea scumpă”, „energia solară nu e eficientă decât în zonele cu multe zile însorite într-un an”, sau zicerile cel puțin bizare ale fostului președinte al SUA, Donald Trump, care a susținut că turbinele eoliene de pe coasta SUA fac ca balenele să moară în număr fără precedent, arată că miturile legate de energia regenerabilă persistă în dezbaterea publică.

Mit: Energia solară este prea scumpă

Unul dintre cele mai comune mituri despre energia solară este că ar fi prea scumpă din punct de vedere al instalării și întreținerii. Însă acest lucru nu mai este valabil. De-a lungul anilor, costul energiei solare a scăzut semnificativ, devenind mai accesibil pentru multe gospodării și afaceri. De fapt, costul energiei solare a scăzut cu 89% în ultimul deceniu, datorită avansului tehnologic și creșterii producției, iar experții se așteaptă ca ieftinirile să continue.

În plus, sunt state care oferă stimulente persoanelor care instalează panouri solare. Unele companii oferă și opțiuni de închiriere, care reduc costul inițial al instalării. Aceasta face ca energia solară să fie tot mai accesibilă pentru consumatori și să devină o investiție inteligentă pe termen lung.

Mit: Energia solară nu este eficientă în zonele cu puțin soare

Un alt mit despre energia solară este că nu ar fi eficientă decât în zonele cu soare tot timpul anului. Cu toate acestea, acest lucru nu mai este adevărat. Panourile solare pot genera electricitate chiar și în zilele noroase. De fapt, Germania conduce în topul global privind producția de energie solară, chiar dacă primește mai puțină lumină solară decât cea mai mare parte a SUA, de exemplu.

Tehnologia pentru producerea energiei solare s-a îmbunătățit în decursul anilor, făcând posibilă stocarea excesului de energie pentru utilizarea ulterioară. Acest lucru înseamnă că, chiar și în perioadele cu lumină solară redusă, energia solară poate totuși furniza energie pentru case și afaceri.

Astfel că întreruperile în alimentarea cu energie au fost semnificativ reduse în aceste țări cu niveluri ridicate de surse regenerabile, deoarece tehnologia avansată a energiei solare și capacitatea de stocare au contribuit la asigurarea unei aprovizionări mai fiabile, chiar și în perioadele cu lumină solară redusă.

Analiza statisticilor privind fiabilitatea rețelei electrice în țările cu niveluri ridicate de surse regenerabile arată că indicatorul cel mai des folosit pentru a descrie fiabilitatea rețelei este durata medie de întrerupere a curentului cu care se confruntă fiecare client într-un an. Pe baza acestei valori, Germania – unde sursele regenerabile furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării – se mândrește cu o rețea care este una dintre cele mai fiabile din Europa și din lume. În 2020, acest indice era de 0,25 ore în Germania. În Europa, doar Liechtenstein (0,08 ore) și Finlanda și Elveția (0,2 ore) au avut întreruperi mai puține. În 2020, în Europa, 38% din energie a provenit din surse regenerabile.

Mit: Țări precum Germania trebuie să continue să se bazeze pe combustibilii fosili, pentru a stabiliza rețeaua electrică și pentru a susține sursele variabile de energie eoliană și solară

În ciuda acestui mit, datele oficiale spun însă altceva. Între 2010 - anul anterior accidentului nuclear de la Fukushima, Japonia - și 2020, producția de energie electrică din combustibili fosili în Germania a scăzut cu 130,9 terawatt oră, iar producția nucleară a scăzut cu 76,3 terawatt oră. Aceste scăderi au fost mai mult decât compensate de creșterea producției din surse regenerabile (cu 149,5 terawatt oră) și economiile de energie care au redus consumul cu 38 terawatt oră în 2019, înainte ca pandemia să reducă și mai mult activitatea economică. Până în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din Germania au scăzut cu 42,3% sub nivelurile din 1990, depășind ținta de 40% stabilită în 2007. Emisiile de dioxid de carbon din sectorul energetic au scăzut de la 315 milioane de tone în 2010, la 185 de milioane de tone în 2020.

Astfel, pe măsură ce proporția de electricitate generată din surse regenerabile a crescut constant în Germania, fiabilitatea rețelei a crescut, iar arderea cărbunelui și emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut semnificativ.

În Japonia, după topirea reactoarelor nucleare de la Fukushima, mai mult de 40 de reactoare nucleare au fost închise, fără a crește semnificativ producția de energie electrică din combustibili fosili și emisiile de gaze cu efect de seră. Economiile de electricitate și energia regenerabilă au compensat aproape complet această pierdere, în ciuda politicilor care au descurajat utilizarea surselor regenerabile.

Trump, eolienele și balenele

În mediul online, pe lângă mituri, sunt vehiculate și informații neadevărate legate de energia eoliană. Un exemplu notoriu de astfel de informații a fost propagat de fostul președinte american, Donald Trump. Acesta a făcut afirmații cel puțin neobișnuite, susținând că turbinele eoliene de pe coasta SUA ar avea un impact negativ asupra balenelor, provocând moartea unui număr „fără precedent” de astfel de exemplare. Deși aceste declarații ale lui Trump nu sunt susținute de dovezi științifice, ele au devenit virale pe rețelele de socializare, un fragment din discursul său adunând peste 9 milioane de vizualizări.

Potrivit datelor de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA), nu există dovezi care să susțină declarația lui Donald Trump cum că turbinele eoliene offshore provoacă moartea balenelor.

Oficialii americani de la NOAA au examinat post-mortem, începând cu 2016, aproximativ 90 de balene cu cocoașă găsite moarte aproape de coasta SUA. Concluzia a fost că circa 40% dintre decese au fost legate de interacțiunea umană - balenele care s-au încurcat în plasele de pescuit sau au fost lovite de navele care călătoreau prin zonele lor de hrănire. În restul cazurilor investigate de NOAA, alți factori au fost enumerați ca posibile cauze de deces, inclusiv leziuni ale organelor cauzate de paraziți sau înfometare. În unele cazuri, stadiul avansat de descompunere a carcaselor a însemnat că a fost imposibil să se determine în mod concludent cauza morții.

Pe de altă parte, multe alte zone cu un număr mare de parcuri eoliene nu au înregistrat o creștere a mortalității balenelor. De exemplu, Regatul Unit găzduiește cele mai mari patru parcuri eoliene din lume, dar nicio eșuare de balene cu cocoașă nu a fost legată în mod concludent de impactul acelor ferme.

Împreună, devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial Verde, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul CEZ România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult