Foto: Profimedia Images
România figurează pe antepenultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește partea ce revine salariaților din rezultatul economic (compensarea salariaților), potrivit datelor analizate și publicate de Eurostat pentru anul 2022. Cu un procentaj de doar 37% din PIB (ceea ce explică și anul 2022 pentru care de-abia s-a anunțat valoarea semidefinitivă), ne-am situat doar peste Grecia (34,9%) și Irlanda (24,1%, dar acolo este un caz special, prin raportările multinaționalelor mutate după Brexit).
Infografic: Compensarea salariaților în câteva țări UE (% PIB)
În conturile naționale, compensarea salariaților este definită ca remunerare totală în cash sau alte drepturi a angajaților în schimbul muncii depuse și include contribuțiile sociale în sarcina angajatorului. Țările din regiune cu nivel similar de dezvoltare au consemnat valori mai ridicate decât la noi: Polonia (38,3% din PIB), Ungaria (39%), Bulgaria (41,9%), Slovacia (42,6%) sau Cehia (44,3%).
Mai mult, ar fi de reținut că valoarea consemnată pentru 2022 este cea mai redusă din ultimii șase ani, după o creștere până în anul 2020 fiind observată o scădere ulterioară destul de semnificativă. Reamintim că în anul 2017 s-a analizat și s-a luat măsura de a muta aproape întreaga taxare a muncii de la angajator la angajat începând cu 1 ianuarie 2018 (a rămas doar o contribuție de 2,25%).
Partea ce revine muncii este încă și mai scăzută din perspectivă europeană față de țările mai dezvoltate (52,1% în Germania, 52,4% în Franța, 48,6% în Danemarca sau 47,8% în Spania). Deși, atenție din perspectivă socio-culturală, se cuantifică la doar 40% în Italia, în timp ce Slovenia vecină și fostă membră a blocului estic funcționează cu un nivel ridicat (52,0%).
Tehnic, este loc de mai bine în repartizarea beneficiilor între muncă și capital, noi fiind încă departe de media UE (46,9%). Însă nu atât prin împovărarea salariaților cu noi taxe, eventual progresive pe salariu, ci prin reintroducerea unor plăți la angajator pentru pensii și sănătate care să echilibreze bugetele respective, să degreveze bugetul de stat de transferurile necesare pentru echilibrarea acestora și să reducă, pe această cale deficitul bugetar.
Nu doar persoanele care lucrează în România au obligații, fie ele și morale, în privința funcționării sustenabile a societății dar și firmele care operează aici. Care ar trebui să se implice mai mult în susținerea financiară a cheltuielilor publice. Contrar clișeelor, acestea nu sunt mari, ca procentaj din PIB pe model european ci chiar figurează printre cele mai mici, diferența fiind ușor de bănuit în beneficiul cui se duce.
Din păcate, dacă salariații sunt oarecum legați de glie, prin cel mai mare procentaj de proprietari de locuințe dintre țările UE, firmele se pot reloca după bunul plac, în căutare de costuri mai reduse, implicit profituri mai mari. Desigur, scopul activității lor, scuzabil și pentru menținerea pe o piață (nu prea) concurențială, dar parcă un echilibru mai onest ar fi mai puțin oneros.
articol publicat anterior pe Piața FInanciară
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu stiu de unde tot apar astfel de idei crete.