Studiile spun că un intervievator cu experienţă știe din primele 30 de secunde dacă persoana din faţa lui are şanse de angajare sau nu. (Foto: Guliver/Getty Images)

„Dom’le, micii sunt ca angajații: ca să scoți ce-i mai bun din ei, trebuie învârtiți tot timpul”. (Foto: Viktor Allin / Alamy / Profimedia)

Sunt situații când primești mesaje pe WhatsApp seara la 7 că trebuie să modifici imediat ceva la postarea aia de pe pagina de Facebook a firmei, că nu-i destul de bună. Când ești sunată de șefa sâmbătă dimineața că trebuie să pregătești imediat un material care nu poate aștepta până luni. (Foto: Guliver/ Getty Images)

S-a gândit câteva zile bune până să-și dea seama că jobul acela nu e pentru ea. N-ar putea să stea ani de zile în spatele unui calculator, 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, bătând în continuu la mașină. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Mă sună colegi de breaslă să-mi spună că nu mai au job, că li s-au închis proiectele și că au fost anunțați că se vor închide și firmele pentru care lucrează. (Foto: Guliver/Getty Images)

Se vor reanaliza și (sper) echilibra salariile - excesul de sare, zahăr, grăsimi și salarii mult prea mari în raport cu pregătirea/experiența profesională dăunează grav sănătății. Jocul de-a „cine dă mai mult” nu face decât să ne limiteze. (Foto: suedhang/ Cultura RF/ Profimedia)

La nivelul UE-27, fără UK, rata șomajului a atins în 2019 valoarea medie de 6.7 procente. La finele lunii martie 2020 nivelul ei era chiar puțin mai scăzut, la 6.6 procente. Însă previziunile pentru perioada următoare estimează o înrăutățire a situației atât în scenariile optimiste, cât și în cele pesimiste. (Foto: Silvo Avila/ AFP /Profimedia)

Printre măsurile ce trebuie luate de angajator se numără măsurarea temperaturii salariaților la începerea programului de lucru, dar și ori de câte ori este necesar, și crearea de culoare de circulație pentru a evita aglomerația în sediu. (Foto: Fakhri Fadlurrohman/ Sijori Ima/ Zuma Press/ Profimedia)

Șomajul tehnic a fost o gură de aer pentru mulți salariați care altfel ar fi mers direct în șomaj. “Este imposibil de prezis care va fi procentul în care vor reveni, dar ar putea fi între 50 – 60%. Asta ar putea însemna aproximativ 400-500.000 de noi șomeri după ce șomajul tehnic se va fi încheiat”, spune Alin Stoica, expert în dialog social. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Era ușor sesizabil de la primele momente ale întâlnirii că era puternic marcat de situația în care se afla, fapt care l-a făcut probabil să-mi povestească amănunțit drama prin care trecea, deși eu nu solicitam astfel de informații. (Foto Guliver/Getty Images)

Rolul cheie al oamenilor de HR acum este de a oferi sprijin angajaților, nu doar administrativ, ci mai degrabă sprijin real, uman, pentru toți cei care se adaptează cu greu la noua situație. Angajații au nevoie de înțelegere, flexibilitate și, adeseori, de consiliere în cazurile de burn-out profesional, lucru destul de frecvent printre cei care lucrează la distanță. Foto Guliver/Getty Images

Fie că sunt bonuri de masă, tichete de vacanță, tichete cadou, tichete de creșă, asigurări de sănătate sau abonamente sportive, ele adresează ori nevoile de baza, ori sănătatea fizică. Ce lipsește? (Foto; Guliver/ Getty Images)

Sunteți mai mult decât un rol! (Foto: Dmitry Feoktistov/ TASS/ Profimedia Images)

Celor care-și caută un loc de muncă, deși în perioada aceasta procesul devine complicat pentru că multe companii au suspendat procesele de recrutare, le recomandăm să nu dispere, în primul rând, să-și revizuiască CV-ul, profilul de LinkedIn (eventual să-l creeze dacă nu-l au), să se pregătească pentru interviuri, să se conecteze cu oameni care-i pot ajuta în acest sens. (Foto: Justin Tallis/ AFP/ Profimedia Images)

Numărul celor care s-au sinucis sau au suferit afecțiuni psihice grave pe fondul pierderii locului de muncă de la France Telecom este comparabil cu numărul morților și răniților (muncitori și forțe de ordine la un loc) de la 4 mai 1886 din piața Haymarket din Chicago. Merită un minut... de reculegere sau măcar de reflecție. (Foto: Valinco/ Sipa Press/ Profimedia)

Dacă la începutul pandemiei toate măsurătorile erau centrate pe sănătatea fizică, în ultima vreme, din ce în ce mai multe cercetări au ca obiectiv identificarea efectelor crizei COVID-19 asupra sănătății mintale și emoționale. (Foto: Johan Ordonez/ AFP/ Profimedia Images)

A trebui să trăiesc pe pielea mea această experiență de a lucra de acasă pentru a scrie acest articol. Fiind obișnuită cu rutina zilnică de a merge la serviciu și activitățile premergătoare ei, m-am trezit dintr-o dată că lucrurile (la propriu și la figurat) arată altfel atunci când a trebuit să-mi desfășor activitatea de acasă. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Andrei Deac ne spune că a început Facultatea de Automatică și Calculatoare la 19 ani. „A intrat în primul an de facultate la Politehnică Timișoara, am vrut să mă angajez din primul an așa cum majoritatea procedează acum, am primit șuturi frumoase de genul: "Caută-ne când ești mai mare!" (Foto: Guliver/ Getty Images)

Ce nu am făcut: Nu am trimis CV în disperare. Nu am lăsat panica să se instaleze în fiecare zi în fotoliul meu. Nu am zis da oricărui proiect îmi era propus. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Îmi amintesc de un caz al unei companii de producție publicitară care căuta de mai bine de 6 luni un om de vânzări foarte bun. Aveau un buget limitat, sub salariul care se oferea în piață pentru un astfel de rol. Așa că au decis să recruteze un candidat care avea într-adevăr experiență solidă în vânzări, dar care nu lucrase niciodată într-o companie similară. (Foto: Guliver/ Getty Images)

„Când decrețeii vor începe să iasă la pensie, o să avem o mare problemă”, a spus analistul economic Ionuț Dumitru în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. (Foto: Guliver/ Getty Images)

„Nu mi-am conștientizat vârsta până nu a fost nevoie să depun un CV prin diverse locuri. Eu credeam că sunt încă tânără, alții nu”, spune cu amărăciune Carmen. Foto Guliver/Getty Images

Deși există mai multe teorii vizând motivarea resurselor umane, părerea mea este că toate converg către câteva idei principale, guvernate de nevoile angajatului, dar şi ale angajatorului, precum şi de bunul simţ al ambelor părţi. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Niciun antreprenor român nu va favoriza soluția cu străinii, dacă va avea soluții în țară. Dar în același timp este cazul ca împreună să creștem productivitatea, eficiența. Să bârfim mai puțin, să ne plângem mai puțin, să fumăm mai puțin, să avem mai puține zile libere și să muncim mai multe ore pe zi. (Foto: Facebook/ Multi Professional Solutions - Recrutare Personal Asia)

„Pe Facebook toți prietenii mei sunt inteligenți, fericiți și prosperi economic”. (Foto: Guliver/Getty Images)

Dacă tu consideri că a venit momentul să-ți negociezi salariul, fă un mini-studiu de piață. Se spune că salariul este confidențial, dar este cel mai discutat element între angajați, cunoștințe, prieteni, rude. Foto Guliver/Getty Images

Amânarea și evitarea situațiilor pe care le percepem ca fiind dificile nu fac altceva decât să ne accentueze din ce în ce mai mult lipsa de încredere în propriile forțe. (Foto Guliver/Getty Images)

Momentul în care l-am simțit că se pierde brusc, începând să bâiguie răspunsuri neconcludente, a fost când colegul meu l-a întrebat dacă ne poate indica una sau două persoane de la firma respectivă care pot da referințe despre el. (Foto: Guliver/Getty Images)

Am decis să o trec în etapa următoare, punând în balanță numeroasele plusuri cu singurul minus. Foto Guliver/Getty Images

„Dacă vreți să deveniți profesioniști în psihologie sau sociologie feriți-vă întotdeauna să gândiți stereotip, să recurgeți la clișee sau să puneți etichete oamenilor”. (Foto Guliver/Getty Images)

Am cunoscut câțiva manageri care, din frica de a nu pierde o anumită categorie de angajați, îi impovărau pe oamenii cu experiență (și cu vechime, și cu abilități de a performa) din firmă cu probleme mărunte, în detrimentul atribuirii unor sarcini motivante și cu impact major asupra performanțelor companiei. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Recent m-am întâlnit cu un coach profesionist ce activează în USA, specializat pe tranziții în carieră și m-a surprins că, în acea piață, clienții chiar și cei în roluri senioare își planifică propria carieră pe mai mulți ani în avans. Foto Guliver/Getty Images

Atunci când recrutează pentru compania pe care o conduce, antreprenorul Sergiu Neguț se uită, firește, la calificări și abilități profesionale. Însă mai este un lucru pe care îl caută la cei care vor să se alăture echipei sale: o doză de bunătate care să le permită să relaționeze armonios atât cu colegii, cât și cu clienții.

Obrăznicie la care recruiter-ul i-a replicat că nici nu poate fi vorba de un asemenea salariu pentru o persoană cu o experiență redusă ca a ei. (Foto: Guliver/Getty Images)

Comunitatea specialiștilor de resurse umane reunite în diverse formate, offline și online, a devenit exponențial mai puternică în ultimii 2-3 ani față de situația din urmă cu 5-10 ani. (Foto Guliver/Getty Images)

Am întrebat despre salarii: “Îi plătim ca pe români. Fix acelaşi salariu. În plus au diurnă şi cazare. Ei din diurna aia se descurcă să mănânce şi restul trimit tot acasă”. Păi şi nu e mai convenabil să dai românilor toate astea, ca să nu trebuiască să aduci străini? “N-ai cui, doamnă! N-ai cui să dai, că românii nu mai vor să muncească. Ăia buni îs toţi duşi prin Germania şi Europa. Ne descurcăm aşa”. (Foto: Guliver/Getty Images)

De ceva vreme, lumea se tot plânge că nu mai găsește forță de muncă în România. Se plâng angajatorii (din construcții și HoReCa), se plâng firmele de recrutare, se plâng directorii de firme. Mai mult, cam tot aceleași persoane spun că românii sunt slab educați, sunt prost crescuți, nu sunt productivi, nu sunt serioși. (Foto: Guliver/Getty Images)

În primele 4 luni ale anului au ajuns în România 10.000 de muncitori străini, majoritatea din Asia, spune antreprenorul Dragoș Anastasiu. (Foto: Guliver/Getty Images)

Pe visători trebuie să îi dezamăgesc: nu există oameni buni la toate. Dacă vreun candidat vă face să credeţi asta, oferiţi-i o cafea şi NU postul: e doar un palavragiu care, peste câteva luni, veţi descoperi că nu ştie să facă nimic bine şi va crea nemulţumiri în echipă. (Foto Guliver/Getty Images)

Am văzut multe tipologii de speakeri și toți au ceva în común: dorința de a-și duce ideile mai departe și motivația de neoprit de a-și îndeplini visele, fie că vorbim despre o nouă poziție de management, un proiect pentru care caută investiții sau o intenție de a recruta oameni talentați în organizație. (Foto: Guliver/Getty Images)

În continuare industria de Dezvoltare Software oferă cele mai marii salarii de pe piață, ajungând în luna ianuarie 2019 la un salariu mediu de 2179 de euro brut. Ca și anul trecut, specialiștii în IT din județul Cluj se bucură de cele mai mari venituri din țară, cu o valoare de 2506 euro brut salariul mediu, (Foto Guliver/Getty Images)

„Un salariu mediu la noi se apropie de 1000 de euro, chiar îl depășește. Îmi repugnă să dau salarii minime, salarii medii sau chiar salarii fixe.” (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

„Am cumpărat în Nordul Capitalei un bloc de nefamiliști, vechi, pe care vrem să-l renovăm și care poate găzdui 150 de persoane pe care vrem să le aducem de afară. Din Asia, în primul rând, să-i folosim în depozitul central”. (Foto Guliver/Getty Images)

De multe ori, specialiștii în recrutare spun că nu sunt resurse pentru ocuparea pozițiilor vacanțe, sau, altfel spus, că nu reușesc să identifice candidații potriviți calificărilor cerute de angajatori. Să fie oare așa? (Foto Guliver/Getty Images)

Un fost coleg de serviciu îmi spunea la un moment dat că a ajuns la saturație să vadă că majoritatea oamenilor din jurul lui vin la serviciu doar să ponteze și să își aștepte pensia. Vorbeam despre oameni care aveau în jur de 30-40 de ani și care mai aveau mult timp până la “binecuvântările” pensionării. (Foto: Guliver/Getty Images)

București-Ilfov deține primul loc în topul regiunilor cu cele mai mari salarii, media fiind de 2.989 de lei, lunar. Locul al doilea este ocupat de vestul României, unde angajații au salarii medii nete de 2.745 de lei, lunar,

Liderii falși sunt cei care pozează în rolul vikingului sau al victimei. Cei care promovează strategii de genul: câștig vs. pierdere; supraviețuire vs. eliminare; puternic vs. slab; succes vs. eșec; distrugător vs. distrus. Aceasta din urmă este filosofia liderilor ce confundă leadership-ul cu câmpul de luptă sau cu războiul pe viață și pe moarte. (Foto: Guliver/Getty Images)

„Nu există CEO bun la toate, există CEO bun pentru etape diferite și pentru firme diferite. De exemplu la BestJobs un CEO bun trebuie să știe dezvoltare de produs, să înțeleagă tehnologia, să înțeleagă marketingul.” (Foto Facebook/Calin Fusu)

Președintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România educată”, al cărui scop este, potrivit șefului statului, redefinirea sistemului de educație românesc în conformitate cu cerințele secolului 21.

Ultimul curs în Asia pe anul acesta. E al 24-lea curs pe care-l livrez începând din octombrie 2015 încoace. Dubai, Bangkok, Kuala Lumpur, Singapore, Doha. Deocamdată. (Foto: Guliver Getty Images)

Poate nu era o mare problemă că eram percepuți ca ieftini, dar acestă perspectivă de low cost inducea că și munca noastră era considerată ca low, adică la un nivel satisfăcător. Mai mult, echipa simțea această percepție. Inevitabil interacționau cu alții din celelalte clădiri de sticlă care erau sub influența aceleași idei. (Foto: Guliver/Getty Images)

Perfecționismul nu este cheia succesului în viață. Ba mai mult, cercetările din domeniul culturii organizaționale și al psihologiei relaționale ne arată că perfecționismul împiedică atingerea rezultatelor. În schimb, este calea sigură către depresie, anxietate, dependențe, teama de a încerca lucruri noi și teama de eșec. (Foto: Guliver/Getty Images)

A acționa bine ca individ înseamnă, în primul rând, a avea un grad de echilibru emoțional care să facă interacțiunea cu tine plăcută, productivă și repetabilă în mediul profesional. Este primul element de “angajabilitate” pe care îl au în vedere companiile atunci când evaluează un candidat. (Foto: Guliver/Getty Images)

Nu le mai poți flutură pe la nas talentelor din piață doar birouri frumoase, aproape de metrou, cafeterii bune și ieftine, salarii competitive și bonusuri de performanță. Pentru că apoi când nu-și ating KPI-urile să începi să-i mustri. (Foto: Guliver/Getty Images)

V-ați jucat vreodată cu un bumerang stricat? Pe care îl arunci și stai, apoi, cuminte așteptând să se întoarcă. Că asta-i logica lui – tu îl lansezi în aer, iar el trebuie să vină înapoi. Dar, pentru că este stricat, nu se mai întoarce. Pică, undeva, pe pământ, și acolo rămâne. Cam așa se simt angajații atunci când șefii lor par să nu observe nimic din ce fac și atunci când obțin o reacție doar dacă au gafat. (Foto: Guliver/Getty Images)

Oamenii pasionați trebuie încurajați, chiar dacă direcția pasiunii lor este alta decât cea anticipată. Pentru că numai din pasiune se naște performanța. (Foto Guliver/Getty Images)

“Colega mea de la Resurse umane vă va căuta pentru a vă prezenta un pachet salarial revizuit. Eu v-am sunat fiindcă ştiu că ne-aţi refuzat oferta nu neapărat pentru că angajatorul dumneavoastră actual v-a oferit un salariu la fel ca al nostru, ci pentru că nu ştiţi foarte multe despre compania noastră, cum se lucrează aici şi aţi avut unele temeri fireşti.” (Foto: Guliver Getty Images)

Ne-am obișnuit prea mult să îi numim lideri pe cei mai vocali dintre noi, pe cei mai înalți în rang și în ierarhie, pe cei care se remarcă prin poziții de forță, pe cei care conduc prin intimidare sau prin seducție. Îi numim lideri pe cei cu succese financiare răsunătoare, dar a căror etică are prea multe colțuri întunecate. (Foto: Guliver getty Images)

„Noi recrutăm oamenii şi le spunem din start că îi pregătim pentru ziua în care o să îşi dea demisia. Ştim că nu o să stea la noi pentru totdeauna, dar între timp vrem să îi ajutăm să îşi îndeplinească aspiraţiile personale şi profesionale”, spune Craig Handley. (Foto: cnbc.com)

Nimic nu are un rang de confidențialitate mai mare și nu suscită (cel mai probabil, tocmai din acest motiv) mai mult interes decât salariile. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

La începutul carierei, românii își schimbă des job-ul, au văzut specialiștii în recrutare. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Experții în resurse umane remarcă schimbarea raporturilor de putere dintre angajat și angajator, aflate în trecut net în favoarea celui din urmă. (Foto: Guliver Getty Images)

Atunci când ajung la un interviu de angajare, românii se simt stingheri și se plasează într-o poziție de inferioritate, dată de multitudinea de scenarii negative pe care și le creează. (Foto: Guliver Getty Images)

O statistică Eurostat dată recent publicității arată că în România se înregistrează cea mai mică diferență dintre salariul primit de o femeie și salariul primit de un bărbat de la nivelul întregii Uniuni Europene - 5,2%. (Foto: Guliver Getty Images)

În multe supermarketuri din Europa casierele deja au dispărut. Îți scanezi sigur produsele, ți le ambalezi singur, introduci singur cardul sau bancnota în fanta unui aparat și ai plătit. Nimeni nu te întreabă „Pungă doriți?” sau „Cu cardul?”. Un supraveghetor vine doar să îți valideze vârsta, dacă cumperi alcool, sau dacă dai semne că nu te descurci.

Managerii care au o mentalitate defensivă, de supraviețuire, fie evită să solicite feedback, fie îl întâmpina cu agresivitate și îi fac pe cei care îl oferă să spună doar ce dorește managerul să audă ca să nu tulbure apele inutil. (Foto: Guliver Getty Images)

Stau în fața a trei oameni de HR care mă privesc cu interes. Oare cât trebuie să mă gândesc înainte să răspund la o întrebare? Sunt sigură că mă uit în partea stângă încercând să îmi activez imaginația dar cumva nu merge. Întrebarea este: de ce vrei să renunți la jobul actual? Simt un nod în gât și nu știu de unde să încep. (Foto: Guliver Getty Images)

Folosim roboți în fiecare zi și toți ne fac viața mai ușoară, însă prețul pe care îl plătim este că fiecare robot înlocuiește cel puțin o parte din muncă cuiva. Nu mai există salahori în port la fel cum nu mai există brokeri la Goldman Sachs. (Foto: Guliver Getty Images)

Când ieșim din întâlnire omul îmi zice: „Adrian, noi doi suntem egali din punct de vedere uman. Singura deosebire dintre noi este partea de responsabilități”. Eu, ca un român bun, în mintea mea: „Și salariul... ”. (Foto: Guliver Getty Images)

Odată pupată o mână, a popii de exemplu, pupi fără nicio reţinere tot ce-ţi iese în cale. Dar nu fără un scop. În spatele linguşelii, al buzelor calde e întotdeauna un scop, un obiectiv de realizat. Pupătura scuteşte de efort fizic şi intelectual. Şi dă rezultate. (Foto: Guliver Getty Images)

Victimele sunt adesea confuze. La început nu-și dau seama ce li se întâmplă, refuză să se lase pradă unei scenarite ieftine, dar devin treptat temătoare și tensionate. Nu au curajul de a povesti, pentru a nu se deconspira ca fiind vulnerabile. Sunt oameni mari, adulți, ar trebui să fie în stare să rezolve singuri astfel de nimicuri. (Foto: Guliver Getty Images)

Antreprenorul Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, a spus în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că investițiile străine directe sunt corelate cu existența forței de muncă.

Întrucât nu-i cunoșteam intențiile, am purtat cu aceasta o scurtă conversație colegială, după care, când am vrut să mă retrag, s-a poziționat în dreptul căii mele de acces și a început să mă mângâie și să mă sărute. Consimțământul meu a fost facultativ, iar împotrivirea mea, atât verbală, cât și prin neparticipare la act, nu a contat. (Foto: Guliver Getty Images)

Treci seara pe lângă clădirile de birouri și vezi omuleții ăia "la muncă", în acvariile lor bine luminate. Primele cuvinte care-ți vin în minte sunt „sclavi”, „negrișori”, „plantație”. Omuleții ăia nu sunt însă singuri: au și tovarăși care-și petrec timpul aidoma, în penumbra propriului apartament, muncind cu fețele luminate cadaveric de display-ul laptopului. (Foto: Guliver Getty Images)

Așteptările salariale ale românilor sunt, în medie, de 2.844 de lei, potrivit unui studiu realizat de platforma de recrutare eJobs, 15 mai și 15 august 2017, pe un eșantion de 3.262 de persoane active profesional. Suma este în creștere față de anul trecut, când un român ar fi acceptat să lucreze pentru 2.550 de lei, susține sursa citată. (Foto: Guliver Getty Images)

De ce nu vor să se angajeze tinerii? „Mulți sunt implicați în activități de voluntariat, activități care nu existau în urma cu zece ani, de exemplu. Dar marea problemă este că nu au responsabilitățile atașate, nu au presiune financiară”. (Foto Guliver/Getty Images)

Urăsc cuvântul „trebuie”. Am avut de-a lungul carierei mele câțiva șefi care au încercat să mă motiveze că „trebuie”. (Foto: Guliver/Getty Images)

În mod evident, în mințile multora dintre noi a fi lider înseamnă a avea mereu cele mai bune idei, a lua cele mai apreciate decizii și a simți orice dar nu frică, anxietate sau neîncredere; deoarece societatea, încetul cu încetul, a început să atribuie liderilor statutul de „oameni perfecți” și se așteaptă de la aceștia să se comporte ca atare. (Foto: Guliver Getty Images)

Antreprenorii români spun că România se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată. Slaba pregătire a forței de muncă este, susțin ei, după accesul la finanțare, birocrația ineficientă și impozitare, a patra mare problemă care afectează competitivitatea companiilor românești. (Foto: Guliver Getty Images)

Să ne uităm la cum descriu majoritatea „patronilor” și managerilor din România angajații români. Cuvinte precum „leneși”, „neproductivi”, „abia așteaptă să vină ora 5 să fugă acasă” sau „trebuie controlați constant” se regăsesc prea des în aceste descrieri.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a afirmat că „este logic” ca bugetarii să fie mai bine plătiți decât angajații din mediul privat, deoarece ei au studii superioare în proporție de 98%. „Numărul de diplome nu-mi dă productivitatea și competitivitatea unui sistem public”, crede Dragoș Neacșu, manager al unuia dintre cele mai mari fonduri de investiții din țară.

„Din antreprenorii de succes de acum mulți datorează formarea lor ca buni manageri multinaționalelor în care au început să lucreze”, a declarat în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, consultantul fiscal Angela Roșca membru în consiliul director al Romanian Business Leaders.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a spus la Antena 3 că "marile companii private trebuie să înțeleagă faptul că românii nu mai sunt sclavii nimănui și că trebuie să muncească și ei pe salarii decente”. (Foto: Guliver Getty Images)

Înlocuirea unui angajat care pleacă are un cost uriaş: 12-18 salarii ale respectivului angajat, indiferent dacă este vorba de CEO sau de femeia de serviciu. (Foto: Guliver Getty Images)