Observ extinderea unei practici fiscale care afectează negativ bugetul public (deci, bunăstarea noastră), și despre care se vorbește deschis, cu o relaxare șocantă, inclusiv în diferite conferințe de afaceri sau chiar la televizor: practica unor companii de „optimizare” fiscală a costurilor cu forță de muncă. (Foto: Getty Images)

Răspunsul la această întrebare pare să fie din ce în ce mai complex în zilele noastre, când, pe de o parte, pandemia a frânat puternic, iar pe de altă parte a apărut o nouă criză la nivel mondial prin războiul din Ucraina. Foto: Getty Images

Parafrazând-o pe Minouche Shafik, Directoarea London School of Economics, leadershipul a fost până nu demult despre mușchi. Apoi despre creier. Foto: Getty Images

În ultimii ani, am asistat la o serie de schimbări importante ale legislației muncii, determinate atât de nevoia companiilor de a-și menține angajații motivați și productivi, cât și de tendințele impuse de noile generații care acordă mai multă importanță echilibrului dintre viața personală și cea profesională. (Foto Sam Edwards / Caia Image / Profimedia)

Guvernul României a aprobat o serie de derogări de la legislația imigrării, pentru a permite cetățenilor ucraineni să se angajeze în România, fără a mai fi necesară obținerea avizului de muncă și a vizei de lungă ședere. Foto: Robert Ghement / EPA / Profimedia

Pandemia pe care o traversează întreaga societate a impus rescrierea regulilor în care funcționau obiceiurile noastre, de la cele profesionale, la cele personale. În acest cumul de schimbări, înțelegerea nevoii de adaptare pare să fie legea care împarte lumea în perdanți și câștigători, iar acest lucru se aplică și în cazul angajatorilor. (Foto: Indiapicture / Alamy / Alamy / Profimedia)

Dacă nu ai partitura potrivită, iar orchestra este obligată să se uite pentru orice acțiune către dirijor/lider, atunci așteaptă-te să ai mereu zeci de ochi ațintiți asupra ta, răspunderea va fi doar a omului cu bagheta în mână.

Lucrez de 15 ani în domeniul recrutării, timp în care am întâlnit numeroși oameni care își țineau demisia pe birou, dar amânau să o trimită mai departe. Teama de eșec, lipsa de energie pentru a căuta altceva sau părerile preconcepute ale celor din jur sunt doar câteva dintre motivele care ne țin în roluri, poziții și job-uri care nu mai sunt pentru noi. (Foto: Getty Images)

40-50% dintre angajați intenționează să plece de la actualul loc de munca, 83% vor să lucreze cel puțin parțial remote și cazurile de anxietate și depresie au crescut cu 26%, respectiv 28% față de nivelurile pre-pandemice… (Foto: Getty Images)

Auzim destul de des clișeul potrivit căruia tinerii din ziua de azi cer bani mulți pentru un job dar au puțin de oferit. În realitate lucrurile nu stau tocmai așa. (Foto: Getty Images)