Perfecționismul nu este cheia succesului în viață. Ba mai mult, cercetările din domeniul culturii organizaționale și al psihologiei relaționale ne arată că perfecționismul împiedică atingerea rezultatelor. În schimb, este calea sigură către depresie, anxietate, dependențe, teama de a încerca lucruri noi și teama de eșec. (Foto: Guliver/Getty Images)

A acționa bine ca individ înseamnă, în primul rând, a avea un grad de echilibru emoțional care să facă interacțiunea cu tine plăcută, productivă și repetabilă în mediul profesional. Este primul element de “angajabilitate” pe care îl au în vedere companiile atunci când evaluează un candidat. (Foto: Guliver/Getty Images)

Nu le mai poți flutură pe la nas talentelor din piață doar birouri frumoase, aproape de metrou, cafeterii bune și ieftine, salarii competitive și bonusuri de performanță. Pentru că apoi când nu-și ating KPI-urile să începi să-i mustri. (Foto: Guliver/Getty Images)

V-ați jucat vreodată cu un bumerang stricat? Pe care îl arunci și stai, apoi, cuminte așteptând să se întoarcă. Că asta-i logica lui – tu îl lansezi în aer, iar el trebuie să vină înapoi. Dar, pentru că este stricat, nu se mai întoarce. Pică, undeva, pe pământ, și acolo rămâne. Cam așa se simt angajații atunci când șefii lor par să nu observe nimic din ce fac și atunci când obțin o reacție doar dacă au gafat. (Foto: Guliver/Getty Images)

Oamenii pasionați trebuie încurajați, chiar dacă direcția pasiunii lor este alta decât cea anticipată. Pentru că numai din pasiune se naște performanța. (Foto Guliver/Getty Images)

“Colega mea de la Resurse umane vă va căuta pentru a vă prezenta un pachet salarial revizuit. Eu v-am sunat fiindcă ştiu că ne-aţi refuzat oferta nu neapărat pentru că angajatorul dumneavoastră actual v-a oferit un salariu la fel ca al nostru, ci pentru că nu ştiţi foarte multe despre compania noastră, cum se lucrează aici şi aţi avut unele temeri fireşti.” (Foto: Guliver Getty Images)

Ne-am obișnuit prea mult să îi numim lideri pe cei mai vocali dintre noi, pe cei mai înalți în rang și în ierarhie, pe cei care se remarcă prin poziții de forță, pe cei care conduc prin intimidare sau prin seducție. Îi numim lideri pe cei cu succese financiare răsunătoare, dar a căror etică are prea multe colțuri întunecate. (Foto: Guliver getty Images)

„Noi recrutăm oamenii şi le spunem din start că îi pregătim pentru ziua în care o să îşi dea demisia. Ştim că nu o să stea la noi pentru totdeauna, dar între timp vrem să îi ajutăm să îşi îndeplinească aspiraţiile personale şi profesionale”, spune Craig Handley. (Foto: cnbc.com)

Nimic nu are un rang de confidențialitate mai mare și nu suscită (cel mai probabil, tocmai din acest motiv) mai mult interes decât salariile. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

La începutul carierei, românii își schimbă des job-ul, au văzut specialiștii în recrutare. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Experții în resurse umane remarcă schimbarea raporturilor de putere dintre angajat și angajator, aflate în trecut net în favoarea celui din urmă. (Foto: Guliver Getty Images)

Atunci când ajung la un interviu de angajare, românii se simt stingheri și se plasează într-o poziție de inferioritate, dată de multitudinea de scenarii negative pe care și le creează. (Foto: Guliver Getty Images)

O statistică Eurostat dată recent publicității arată că în România se înregistrează cea mai mică diferență dintre salariul primit de o femeie și salariul primit de un bărbat de la nivelul întregii Uniuni Europene - 5,2%. (Foto: Guliver Getty Images)

În multe supermarketuri din Europa casierele deja au dispărut. Îți scanezi sigur produsele, ți le ambalezi singur, introduci singur cardul sau bancnota în fanta unui aparat și ai plătit. Nimeni nu te întreabă „Pungă doriți?” sau „Cu cardul?”. Un supraveghetor vine doar să îți valideze vârsta, dacă cumperi alcool, sau dacă dai semne că nu te descurci.

Managerii care au o mentalitate defensivă, de supraviețuire, fie evită să solicite feedback, fie îl întâmpina cu agresivitate și îi fac pe cei care îl oferă să spună doar ce dorește managerul să audă ca să nu tulbure apele inutil. (Foto: Guliver Getty Images)

Stau în fața a trei oameni de HR care mă privesc cu interes. Oare cât trebuie să mă gândesc înainte să răspund la o întrebare? Sunt sigură că mă uit în partea stângă încercând să îmi activez imaginația dar cumva nu merge. Întrebarea este: de ce vrei să renunți la jobul actual? Simt un nod în gât și nu știu de unde să încep. (Foto: Guliver Getty Images)

Folosim roboți în fiecare zi și toți ne fac viața mai ușoară, însă prețul pe care îl plătim este că fiecare robot înlocuiește cel puțin o parte din muncă cuiva. Nu mai există salahori în port la fel cum nu mai există brokeri la Goldman Sachs. (Foto: Guliver Getty Images)

Când ieșim din întâlnire omul îmi zice: „Adrian, noi doi suntem egali din punct de vedere uman. Singura deosebire dintre noi este partea de responsabilități”. Eu, ca un român bun, în mintea mea: „Și salariul... ”. (Foto: Guliver Getty Images)

Odată pupată o mână, a popii de exemplu, pupi fără nicio reţinere tot ce-ţi iese în cale. Dar nu fără un scop. În spatele linguşelii, al buzelor calde e întotdeauna un scop, un obiectiv de realizat. Pupătura scuteşte de efort fizic şi intelectual. Şi dă rezultate. (Foto: Guliver Getty Images)

Victimele sunt adesea confuze. La început nu-și dau seama ce li se întâmplă, refuză să se lase pradă unei scenarite ieftine, dar devin treptat temătoare și tensionate. Nu au curajul de a povesti, pentru a nu se deconspira ca fiind vulnerabile. Sunt oameni mari, adulți, ar trebui să fie în stare să rezolve singuri astfel de nimicuri. (Foto: Guliver Getty Images)

Antreprenorul Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, a spus în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că investițiile străine directe sunt corelate cu existența forței de muncă.

Întrucât nu-i cunoșteam intențiile, am purtat cu aceasta o scurtă conversație colegială, după care, când am vrut să mă retrag, s-a poziționat în dreptul căii mele de acces și a început să mă mângâie și să mă sărute. Consimțământul meu a fost facultativ, iar împotrivirea mea, atât verbală, cât și prin neparticipare la act, nu a contat. (Foto: Guliver Getty Images)

Treci seara pe lângă clădirile de birouri și vezi omuleții ăia "la muncă", în acvariile lor bine luminate. Primele cuvinte care-ți vin în minte sunt „sclavi”, „negrișori”, „plantație”. Omuleții ăia nu sunt însă singuri: au și tovarăși care-și petrec timpul aidoma, în penumbra propriului apartament, muncind cu fețele luminate cadaveric de display-ul laptopului. (Foto: Guliver Getty Images)

Așteptările salariale ale românilor sunt, în medie, de 2.844 de lei, potrivit unui studiu realizat de platforma de recrutare eJobs, 15 mai și 15 august 2017, pe un eșantion de 3.262 de persoane active profesional. Suma este în creștere față de anul trecut, când un român ar fi acceptat să lucreze pentru 2.550 de lei, susține sursa citată. (Foto: Guliver Getty Images)

De ce nu vor să se angajeze tinerii? „Mulți sunt implicați în activități de voluntariat, activități care nu existau în urma cu zece ani, de exemplu. Dar marea problemă este că nu au responsabilitățile atașate, nu au presiune financiară”. (Foto Guliver/Getty Images)

Urăsc cuvântul „trebuie”. Am avut de-a lungul carierei mele câțiva șefi care au încercat să mă motiveze că „trebuie”. (Foto: Guliver/Getty Images)

În mod evident, în mințile multora dintre noi a fi lider înseamnă a avea mereu cele mai bune idei, a lua cele mai apreciate decizii și a simți orice dar nu frică, anxietate sau neîncredere; deoarece societatea, încetul cu încetul, a început să atribuie liderilor statutul de „oameni perfecți” și se așteaptă de la aceștia să se comporte ca atare. (Foto: Guliver Getty Images)

Antreprenorii români spun că România se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată. Slaba pregătire a forței de muncă este, susțin ei, după accesul la finanțare, birocrația ineficientă și impozitare, a patra mare problemă care afectează competitivitatea companiilor românești. (Foto: Guliver Getty Images)

Să ne uităm la cum descriu majoritatea „patronilor” și managerilor din România angajații români. Cuvinte precum „leneși”, „neproductivi”, „abia așteaptă să vină ora 5 să fugă acasă” sau „trebuie controlați constant” se regăsesc prea des în aceste descrieri.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a afirmat că „este logic” ca bugetarii să fie mai bine plătiți decât angajații din mediul privat, deoarece ei au studii superioare în proporție de 98%. „Numărul de diplome nu-mi dă productivitatea și competitivitatea unui sistem public”, crede Dragoș Neacșu, manager al unuia dintre cele mai mari fonduri de investiții din țară.

„Din antreprenorii de succes de acum mulți datorează formarea lor ca buni manageri multinaționalelor în care au început să lucreze”, a declarat în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, consultantul fiscal Angela Roșca membru în consiliul director al Romanian Business Leaders.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a spus la Antena 3 că "marile companii private trebuie să înțeleagă faptul că românii nu mai sunt sclavii nimănui și că trebuie să muncească și ei pe salarii decente”. (Foto: Guliver Getty Images)

Înlocuirea unui angajat care pleacă are un cost uriaş: 12-18 salarii ale respectivului angajat, indiferent dacă este vorba de CEO sau de femeia de serviciu. (Foto: Guliver Getty Images)