foto: Inquam Photos /Octav Ganea
România a intrat oficial în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Românii nu mai sunt controlați la granițele cu Bulgaria și Ungaria, cu excepția unor controale aleatorii care vor fi menținute câteva luni.
Menținerea în afara spațiului Schengen a costat România peste 2 miliarde de euro anual, ceea ce înseamnă că beneficiile de care se va bucura țara noastră după aderarea completă sunt semnificative, însă abia după un timp vor fi vizibile efectele.
Potrivit unor date preluate de ESCC (European Economic and Social Committee), România pierde 2,3 miliarde de euro anual prin neincluderea în zona Schengen, cu alte 90 de milioane de euro pierdute din cauza întârzierilor suferite de transportatori. În cazul vecinilor noștri de la sud, suma este de 834 de milioane de euro, potrivit unui studiu al Academiei din Bulgaria.
Aceste aproximări ar putea subestima nivelul pierderilor directe și indirecte generate de întârzierile din transporturi. Riscul de pierdere a unor comenzi pentru care mai ales timpul de livrare este critic, dar nu numai, cum ar fi produse proaspete și perisabile, produce efecte directe și indirecte care se acumulează în timp.
Astfel, prin menținerea în afara zonei Schengen a României și Bulgariei, chiar și în lipsa taxelor vamale, privilegiile depline ale pieței unice au fost reținute. Dacă cifrele ESCC se transpun într-un cost de 0,67% din PIB, o estimare a celui mai mare grup de firme bulgar din domeniul construcțiilor este de 0,5-1% din PIB. În estimarea noastră, valorile s-ar putea situa în intervalul 0,7 - 0,9% din PIB. Aceasta înseamnă un impuls semnificativ aduse de aderare.
Mecanismele prin care România beneficiază de participarea la spațiul Schengen sunt variate: pe lângă reducerea costurilor de export este importantă și creșterea atractivității României, ca destinație de investiții și turistică. În plus, aderarea, stimulând încrederea consumatorilor, ar opera în sens favorabil pe termen mediu și lung asupra volumului de activitate din economia reală. În România, pe termen scurt, însă, efectele pozitive ar putea fi diminuate de sentimentul de îngrijorare privitor la economie și la un mediu incert în debutul de an.
În urma aderării depline, comerțul și turismul ar fi facilitat atât între România și Bulgaria, cât și între aceste state și restul UE, oferind un avantaj pentru întregul bloc european, cu efecte favorabile în lanț.
Beneficiile pentru turism au fost vizibile în cazul Croației, deja cunoscută drept destinație majoră, cu o creștere de 11,4% în 2023 și un avans estimat de 4% la nivelul record de 15,2 miliarde de euro venituri în 2024.
Polonia, beneficiind atât de proximitate geografică față de vestul european, cât și de o integrare mai rapidă în UE și în Schengen, a ajuns la 82% din PIB/capita european, la paritatea puterii de cumpărare. România se află la 78%, iar procesul de convergență e susținut de ridicarea barierelor la frontiere.
Este relevant, însă, contextul economic actual. BCE estimează un avans al PIB-ului de 0,8% în 2024 și de 1,3% în 2025 pentru zona Euro. UE nu este în plin avânt economic, care să ofere tracțiune statelor nou intrate în spațiul Schengen, ci se confruntă cu una din cele mai serioase crize structurale de la fondarea sa.
Pe lângă dificultățile majore din industrie, cu importantul sector auto în prim-plan, dar nu singurul vizat, ponderea sectorului de tehnologie digitală și AI, acumularea datoriei publice și provocările concurenței asiatice sunt provocări majore.
Potrivit FMI, industria din Germania reușește să adauge valoare chiar și cu volume mai scăzute, aflate sub nivelul de dinainte de pandemie, dar se confruntă cu cea mai acută îmbătrânire a forței de muncă dintre economiile majore din UE, investiții publice scăzute și un nivel ridicat de birocrație.
Ce înseamnă aderarea completă pentru piața muncii?
Pentru piața muncii, efectele ar putea fi de facilitare a migrației spre vest a celor care caută slujbe cu normă întreagă, în special sezoniere, potrivit observațiilor din unele state baltice și central europene. Dificultatea de a menține lucrătorii din afara spațiului european cu care se confruntă deja unii angajatori români s-ar putea adăuga tendinței discutate anterior, conducând la o mai mare dificultate de a acoperi pozițiile din organigramă.
Angajatorii ar trebui să aibă în vedere programe de mitigare a acestor riscuri, inclusiv prin înțelegerea nevoilor angajaților, programe de dezvoltare pe termen lung, sau participare suplimentară la beneficiile organizației.
Decizia de aderare urmează să producă efecte treptat. De la integrarea în spațiul maritim și aerian, până la eliminarea efectivă a tuturor verificărilor frontaliere rutiere ar trece peste un an. Urmează o perioadă de tranziție. Controale interne selective vor continua la granița cu Ungaria și Bulgaria pentru cel puțin 6 luni după 1 ianuarie 2025.
Riscul reintroducerii unor măsuri de control ulterioare e ilustrat de Croația, care a aderat în 2023, dar are în prezent verificări la granița cu Slovenia.
Economia României este setată să beneficieze semnificativ, cu efecte vizibile acumulate în timp, în urma intrării în spațiul Schengen. Însă vorbim și despre un context european delicat și cu efecte în privința pieței muncii ale căror provocări vor trebui confruntate.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.