Ordonanța de urgență nr. 156 din 2024, publicată în noaptea de Revelion, aduce în discuție, din nou, facilitățile fiscale, prin modificările aduse impozitului pe dividende și a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și prin eliminarea facilităților fiscale din industriile IT, construcții și agro-alimentară. Schimbările bruște și imprevizibile deja au stârnit reacții ale mediului de afaceri.
În ultimii anii, din cauza deficitului bugetar și a angajamentelor față de organizațiile internaționale, au fost eliminate sau reduse mai multe facilități fiscale, lăsând descoperită o legislație stufoasă în care excepțiile sunt regula. Unele dintre ele erau în vigoare de două decenii, dar lista beneficiarilor fusese extinsă în perioada recentă. Unele au fost acordate contribuabililor când erau în perioada de creștere a activității și au fost restrânse când aceștia au început să întâmpine dificultăți. Unele nu mai aveau nicio legătură cu scopul inițial. Unele, deși erau în legislație de mai mulți ani, nu au fost aplicabile, în absența schemelor de ajutor de stat. Unele au fost destinate, inițial, persoanelor cu handicap. Unele au subminat sisteme publice importante, care erau deja în deficit bugetar. Unele au început să fie reduse chiar din anul în care s-au acordat. Unele cote de impozitare erau mai mici decât cele din convențiile de evitare a dublei impuneri. În timp ce guvernanții au cerut înțelegere din partea mediului de afaceri, au mărit salariile bugetarilor și pensiile. Altă problemă care a erodat veniturile bugetare a fost rata mare a evaziunii fiscale. Pe de altă parte, s-a argumentat că o paletă mare de facilități fiscale, creșterea cheltuielilor publice și evaziunea fiscală au contribuit la creșterea consumului și, deci, la creșterea economică.
Unele măsuri luate până în prezent pentru reducerea deficitului au fost doar măsuri reciclate din anii anteriori. Faptul că acest lucru a trecut neobservat nu e de mirare, având în vedere că, potrivit studiului efectuat de către The Tax Institute, Codul Fiscal a fost modificat în medie de 74 de ori pe an, în perioada 10 septembrie 2015 - 31 martie 2023.
Nu este de mirare nici că nu a fost respectat termenul de intrare în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal. Autoritățile și-au exprimat deja această intenție când, în septembrie 2023, s-a introdus o excepție de la acest termen pentru modificările prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, în situaţie de procedură de deficit bugetar excesiv.
În Raportul anual pentru 2023, Consiliul Fiscal denunță o politică fiscală expansionistă și erori majore în construcția regimului fiscal. În Planul bugetar structural-național pe termen mediu (PBSTM) publicat pentru o perioada de 7 ani, autoritățile menționează următoarele: „Politica fiscal-bugetară relaxată din perioada pre-pandemie s-a reflectat într-un deficit structural ridicat și un spațiu de manevră redus pentru a interveni în caz de șocuri majore (pandemie, criza energetică). Introducerea multor scutiri de taxe și excepții în perioada 2016-2019 au adus România în situația de a fi singura țară din UE cu un deficit bugetar de peste 3% din PIB în 2019 (-4,3% ESA). Astfel, am avut cel mai defavorabil punct de plecare pentru a face față crizelor economice suprapuse printr-o relaxare a politicii fiscale.”
În Plan, la obiectivele reformei fiscale, se menționează și „ajustarea” sistemului de facilități fiscale pentru a respecta principiul impunerii echitabile și a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală și generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili. Această ajustare va avea ca rezultat o concurență loială între contribuabili și o creștere a conformării voluntare.
Cu privire la angajamentele internaționale, prin PNRR, România are ocazia de a efectua reforme care nu au fost făcute de trei decenii. Care va fi rezultatul după ce fondurile se vor fi consumat (o parte dintre care sunt și împrumuturi) rămâne de văzut.
Pentru perioadele în care autoritățile nu vor mai fi constrânse de anumite condiții, mai multă atenție trebuie acordată modului în care sunt introduse, implementate, evaluate și eliminate facilitățile fiscale, eficacității și eficienței acestora. Mai ales că România este printre țările cu cele mai mari inegalități de venituri din regiune.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.