Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România și Bulgaria sunt în Schengen terestru, începând cu 1 ianuarie. Ce se întâmplă și care sunt efectele

schengen - granită

foto Valentina Petrova / AP / Profimedia

E oficial: România și Bulgaria sunt în Schengen terestru, începând cu 1 ianuarie circulația liberă, fără cozi la vamă. Ce se întâmplă și care sunt efectele?

Se bucură instant 45.346 companii din sectorul de transporturi rutiere de mărfuri, care angajează 152.935 români și generează venituri de 71 miliarde lei în 2023, cu impact direct în PIB de 42 miliarde lei și venituri fiscale de circa 15 miliarde lei. Zeci de mii de tiruri ale acestor companii vor evita sute de mii de zile pierdute la coadă în vama cu Bulgaria sau Ungaria, vor aduce mai repede și mai ieftin mărfurile transportate, noi toți o să le găsim mai ieftin la raft.

Se bucură instant 3.2 milioane de români care au pierdut zeci de milioane de ore la vamă, în loc să fie în mișcare. La fel 0,5 milioane turiști străini care intră în țara noastră în fiecare an cu mașina. Indirect și mai târziu, se vor bucura multe companii din turismul românesc, care vor primi mai mulți clienți mai repede!

Toți, fiecare în parte, o să ne bucurăm indirect la un moment dat. Chiar dacă mâncam totul din grădină și nu cumpărăm produse de pe raft, nu lucrăm la o companie de transporturi (noi sau rudele noastre) sau nu ieșim cu mașina din țară niciodată … Toți câștigăm din aderarea României la Schengen, indirect, fie la un moment dat. De ce? Pierdeam anual circa 50 miliarde lei în economie din cauza faptului că nu eram în Schengen. Acești bani se vor simți în economie, se vor taxa și se vor vedea în pensii mai mari, salarii în creștere și investiții publice.

Călin Georgescu a declarat în 2023 clar și precis - cum îi place lui să spună -, fără să fie „scos din context” cu un video de 1 min - citez câteva idei ale lui CG: „Pentru mine este o mare onoare, subliniez asta în emisiunea dvs., faptul că nu am intrat în Schengen” / „Mă bucur că nu am intrat în Schengen datorită oamenilor liberi din țara noastră” / „Schengen este o temniță”. Parcă au tras toți să intrăm în Schengen, dar s-au opus „oamenii liberi din țara noastră”

Nu. Nu. Dl. Călin Georgescu, Schengen nu este o temniță. Este Libertate și Prosperitate. Izolarea suveranistă este o temniță falimentară, cu sărăcie și izolare. Am fost acolo înainte de ‘89 și nu vrem să ne mai întoarcem! Niciodată!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Sunt, și nu sunt, controalele continuă...
    https://m.digi24.ro/stiri/bbc-moment-de-usurare-pentru-romania-si-bulgaria-care-intra-complet-in-schengen-dar-pentru-camionagii-birocratia-nu-s-a-sfarsit-inca-3044143
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult