Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

România văzută din elicopter

Documentar Recorder

Nu mi-am imaginat astă-vară ce aveau de gând să facă Mihai Voinea și Cristian Delcea, cu care mai realizasem niște interviuri, cât se poate de profesioniste, când mi-au cerut încă unul, de data asta despre toți cei 30 de ani scurși de la Revoluție. Cuplul de la recorder.ro sunt niște jurnaliști pe cât de buni, pe atât de scumpi la vorbă despre munca lor și despre ei înșiși.

Filmul, de 3 ore, „30 de ani de democrație” este unul dintre cele mai valoroase documentare românești din câte am văzut. 

Calitățile lui pur cinematografice sunt uimitoare: un montaj organic, foarte bine ritmat, prin care declarațiile personajelor sunt date cap în cap, fie cu declarațiile altora, fie cu imagini alese pe măsură, cadre-portret, prim-planuri cu oameni decupați din mulțime de o pregnanță cum am mai văzut doar la Michael Moore, concretizarea tușantă, grafică și cu imagini flash, a unor idei relativ abstracte. Video și audio se îmbină perfect.

Cu valoare documentară remarcabilă sunt multele imagini rare, recuperate de Voinea și Delcea, din „spatele” unor evenimente pe care le-am văzut, pe ecranul televizorului, la vremea respectivă, doar „din față”.

Am căutat mult un cuvânt potrivit pentru tonul și atmosfera filmului. Acesta nu este nici „obiectiv”, nici „subiectiv”, nici „detașat”, nici „implicat”, nici „incandescent”, nici „rece”.

E o expresie: Privirea de Sus.

Jurnaliștii nu se ancorează politic, reușesc să se situeze deasupra actorilor istorici și a situațiilor – am trăit mereu impresia că am în fața ochilor harta schimbătoare în timp a României dintr-un elicopter care zboară la joasă înălțime...

Nu spun mai mult. Vă rog să vedeți acest film: „30 de ani de democrație”, recorder.ro.

Un singur lucru simt nevoia să vă mai împărtășesc: sentimentul, la final, că blocul celor 3 decenii sub care am trăit, uneori ca în transă, se prăbușește peste mine și mă îngroapă.

Dar nu de tot – capul îmi rămâne afară. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult