Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Românie educată, numele tău e inadecvare

Klaus Iohannis la ONU

Foto: Presidency.ro

Cine i-a scris președintelui Iohannis discursul de la Națiunile Unite despre educație habar nu are despre ce vorbește. Sau alege să vorbească din imaginație, pentru că programul „România educată”, așa cum e transpus în proastele proiecte de legi ale lui Sorin Cîmpeanu nu are nimic de-a face cu Obiectivele Dezvoltării Durabile.

Spune președintele Iohannis într-o frază care vrea să spună totul și care de fapt nu spune nimic: „România Educată este începutul implementării unui proces de reflecție care s-a transformat într-o viziune strategică integrând procesul educațional în filozofia Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă".

Nu încercați să înțelegeți ceva, nu e nimic de înțeles. Autorul discursului a vrut să pună în aceeași oală tot ce avea prin frigider și a ieșit această ciorbă cu de toate.

Dar să vedem ce spune ONU:

În 2015, ONU a adoptat oficial Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care a fixat 17 obiective (celebrele ODD) majore pentru omenire, dintre care se remarcă în acest context ODD4, referitor la educație. În limba engleză acest ODD4 sună astfel:

„Ensure inclusive and equitable quality education and promote lifelong learning opportunities for all”. Să traducem liber: „asigurarea unei educații incluzive și echitabile de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul întregii vieți pentru toți”.

ODD4 mai prevede șapte obiective și trei modalități de punere în aplicare.

Dintre ele, merită să le reținem mai ales pe acelea pe care Ministerul Educației a decis să le ignore în proiectele sale:

4.1 Până în 2030, să se asigure că toate fetele și băieții primesc în mod egal un învățământ primar și secundar complet, gratuit și de calitate, care să conducă la o învățare cu adevărat utilă

4.3 Până în 2030, să se asigure că toate femeile și bărbații au acces egal la un învățământ tehnic, profesional sau terțiar, inclusiv universitar, de calitate și la prețuri accesibile

4.6 Până în 2030, să se asigure că toți tinerii și o proporție semnificativă de adulți, bărbați și femei, pot citi, scrie și număra

4.7 Până în 2030, să se asigure că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru a promova dezvoltarea durabilă, mai ales prin educația în favoarea unor stiluri de viață durabile, a drepturilor omului, a egalității de gen, a promovării unei culturi a păcii și non-violenței (...)

Și să nu uităm două din cele mai importante modalități de punere în aplicare a acestor obiective:

4a. Construirea de școli care să fie prietenoase cu copiii, cu persoanele cu dizabilități și cu ambele sexe și adaptarea celor existente la acest scop, pentru a oferi un mediu de învățare eficient, sigur, fără violență și accesibil tuturor

4.c Până în 2030, creșterea semnificativă a numărului de profesori calificați, inclusiv prin cooperarea internațională pentru formarea profesorilor în țările în curs de dezvoltare

Acum să ne gândim bine la sistemul nostru educațional și la proiectele ministrului Cîmpeanu, obsedat de „excelență”. Din proiectele lui lipsesc complet deja cele două premise pe care ONU le pune azi în preambulul acțiunii sale în favoarea educației: digitalizarea și pandemia, cărora li se adaugă, din acest an, războiul din Ucraina ce a obligat milioane de copii să-și întrerupă studiile.

După cum puteți vedea, în Agenda 2030 a ONU nu există cuvântul „excelență”, dar sunt prezente în mod repetat alte cuvinte: „incluziune”, „echitate”, „dizabilități”, „gratuit”, „accesibil”, „durabil”, „profesori calificați”, „construire de școli”, cuvinte care nu sunt pe placul ministrului și care nu i-au reținut atenția în proiectele de legi.

Dar stați așa, doar n-o să ne încurcăm noi în Agenda ONU, când avem de făcut „educație de excelență” în țara noastră și de asigurat posturile de rector pe viață pentru prietenii apropiați. N-o să pierdem vremea cu incluziunea și echitatea, când ne arde securitatea națională din motive de plagiat.

Prin urmare, nu e greu să i se scrie președintelui discursuri goale, câtă vreme acasă facem oricum ce vrem. Iar inadecvarea față de restul lumii? Asta e altă poveste și nu e pentru noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Hai să fim serioși, că problema e veche! Exemplu? Te-ai aștepta ca cei care alcătuiesc programele școlare și manualele să fi lucrat intens cu copii, să-i fi cunoscut, să le cunoască ritmul, modul în care trebuie predat etc. Realitatea? Legea nu prevede ca cei care alcătuiesc aceste manuale sau programe să fi lucrat cu copii. Nu consideră necesar. Orice dascăl care n-a călcat vreodată într-o școală generală poate scoate din joben materie pentru clasele mici. Nu este obligatoriu. Ca și cum ai spune că nu este obligatoriu ca un chirurg să fi operat vreodată înainte de a te opera pe tine. Te-ai duce? Cred că nu.
    • Like 3
  • Nume check icon
    Cine il mai asculta pe Johannis? Acum serios, chiar il mai baga cineva in seama la noi si in strainate? Eu inteleg ca media traieste din senzational si un discurs sau o aparitie a lui Herr Johannis la TV face parte din senzational, dar totusi alta treaba mai buna nu are nimeni de facut? P.S. Inclusiv eu care m-a trezit sa comenteze la acest articol?!
    • Like 1

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult