Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Românii ar putea fi nevoiți să aloce buget mai mare pentru pâine, patiserie sau chiar cozonac

brutarie - paine

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul grâului a crescut cu aproape 50%, în vreme ce prețul porumbului este mai mult decât dublu. Pentru România, vestea ar putea fi una bună pentru sectorul agricol, care a avut anul trecut un an foarte slab, doar 3.8% din PIB, și a avut efect net de scădere economică. Pe de altă parte, de prețurile ridicate ar beneficia fermierii care au ținut recolta, deși o bună parte au ales să lichidizeze înainte de valul recent de majorare a prețurilor. Ar putea fi, însă, un semn bun pentru viitor, deși, în privința noii producții, este încă un drum foarte lung până la așezarea pieței și a prețurilor. Pe de altă parte, pentru consumatori, deja apăsați de o tendință de accentuare a inflației, nu este o veste prea bună, explică într-o analiză de piață Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

România, pe locul unu în UE la consumul de pâine, are șanse mari să beneficieze, în continuare, de cel mai mic preț din Uniune, aflat, potrivit Eurostat, cu 47% sub media europeană, doar că asta nu va însemna că românii nu ar fi nevoiți să se obișnuiască să aloce un buget mai mare pentru pâine, patiserie sau chiar cozonac.

Prețul cerealelor la bursa din Chicago se află în creștere accelerată. Dinamica a fost oglindită și în Europa, pe bursa MATIF. De la începutul lunii creșterea porumbului (în SUA) depășește 21%, iar a grâului, 19%. Trendul era deja clar definit atunci când Departamentul American pentru Agricultura (USDA) a anunțat suprafețe plantate cu porumb sensibil mai reduse față de așteptări.

Stocurile globale au fost, de asemenea revizuite în scădere la raportul din aprilie, în timp ce China, în dorința de a-și reface efectivele de porci, devastate anterior de boală, importă cantități record. De la începutul anului comenzile atingeau 15.7 mil. tone, cea mai ridicată cantitate din ultimii 26 de ani. Potrivit unor informații neconfirmate oficial și oferite de Bloomberg, ar putea fi vorba de noi achiziții ale Chinei de peste 1 milion de tone.

În condițiile în care nivelul de acoperire de stocuri finale/cerere a ajuns la un foarte coborât reper de 33, speculatorii au considerat că este cazul să acumuleze poziții de creștere (long), la un moment dat volumul acestora reprezentând 169% din stocurile finale. De atunci, cifrele arată o diminuare a poziționării fondurilor în favoarea creșterii, însă ritmul este redus (doar 4% din volumul anterior, pe 20 aprilie, pentru capitalul administrat, categorie care include anumite tipuri de fonduri de hedging și traderi).

Grâul a atins luni, 26 aprilie, cel mai înalt nivel de după februarie 2013. Deși presiunea este mai redusă față de porumb, variațiile sunt, totuși, semnificative, suficiente încât să propulseze indicele materiilor prime agricole în cel mai rapid ritm din ultimii ani, atât în varianta DBA (Invesco) cât și în cea BAS (Bloomberg).

În condițiile în care, mai ales în țările cu venit mic pe cap de locuitor, coșul zilnic include o pondere ridicată a alimentelor, impactul asupra prețurilor se resimte mai ales în țările mai sărace. Momentul nu este unul favorabil, în condițiile în care restricțiile economice afectează, de asemenea, în special țările cu infrastructură digitală redusă, și cu procente mari din populație angajate în segmente care utilizează intensiv forța de muncă.

Un nou raport esențial pentru piață va fi publicat în SUA pe 12 mai. Dacă piața nu se va ajusta până atunci, sau curând după aceea, ar putea deveni dificil de evitat un risc mărit de scumpire a produselor din grâu și porumb, inclusiv a pâinii și mălaiului. Cu toate acestea, fenomenul cotațiilor mai ridicate la cereale precum grâul și porumbul este global, astfel, e de așteptat ca prețurile relative să se păstreze.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Dl. Cazacu, care este bugetul Dvs. zilnic pentru paine patiserie, sau CHIAR cozonac?! Chiar aveti asa ceva? As fi foarte curios daca cineva si-ar face un buget pentru panificatie? Si cum il translatam de la an la an, adaugam inflatia, pretul la bursa in Chicago, reducem consumul sau zero based budgeting? Paine este un aliment de baza prin urmare consumul in volum este mai mult sau mai putin acelasi. De ce trebuie sa copiem limbajul de lemn al media mainstream care zic multe, dar nu spun nimic?!
    P.S. Totusi, bine ca nu ati folosti cuvantul investitie pentru ca daca ne luam iarasi dupa media mainstream in Romania toate cheltuielie sunt investitii. Cat investiti intr-un frigider!?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult