Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

S-a dus timpul facturilor mici la curent și la gaz

energie electrica - Inquam Photos / Virgil Simonescu

Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu 

Prețul la energie plafonat prin compensare pentru un consum între 100 kWh și 255 kWh este de 0,80 lei cu TVA inclus.

Astăzi, există în piață companii din energie (Enel, de exemplu) care oferă energie electrică consumatorilor casnici cu prețuri în jur de 4 lei, în funcție de tipul de abonament ales. Cu toate taxele (cogenerare etc.), te apropii de 5 lei kWh.

Cu alte cuvinte, statul compensează astăzi din buget această diferență enormă de preț: vreo 4 lei/ kWh.

De unde o face? Din banii noștri. Din taxele și impozitele noastre. Din lucruri care nu se mai întâmplă.

Ca să înțelegeți mai bine, diferența de 4 lei pleacă spre companiile din energie (80% din producția de energie este de stat, 100% din transportul energiei este de stat) dinspre:

1. Pensii: care nu se mai majorează cu rata inflației (inflația la pensionari este cu mult peste 15%, ei nu mai cumpără multe din coșul de bunuri pe baza căruia se calculează IPC);

2. Investiții: nu mai terminăm rapid proiectele din energie esențiale cum ar fi CEO Oltenia pe gaz sau Iernut (tot pe gaz);

3. Cofinanțarea proiectelor din fonduri europene (inclusiv PNRR) care duce la pierderea unor sume importante pentru care nu găsim cofinanțare în buget.

...

Statul nu poate ține foarte mult în picioare această schemă. De aia a și început să uite pe drum tot felul de categorii pentru care nu vrea să mai acorde compensare. E normal și e semn că măsura adoptată este nesustenabilă pentru o economie fragilă ca a noastră.

Soluția ar fi să nu îi mai minți sau să nu îi mai amăgești pe români. Să le spui adevărul în față. S-a dus timpul facturilor mici la curent și la gaz. Vom plăti sute de lei pe cele două! Esențial acum este să te concentrezi pe două lucruri: pe investiții și pe grupurile de consumatori vulnerabili. Nu ai cum să îi salvezi pe toți. Nu ai cum să ai resurse pentru toți, ele sunt mereu limitate.

Acesta este unul dintre cei mai fierbinți cartofi din mâna coaliției PSD - PNL. Ambele partide știu că multe voturi depind de gestionarea acestei probleme. Pentru care nu au soluții. Iar soluția de avarie începe să ajungă la fundul sacului. Culmea, în prag de iarnă!

Notă: În poză este tariful de astăzi la unul din produsele Enel. Iar calculul făcut de Enel este pe un consum de circa 100 - 120 kWh, un consum mic, mai ales pentru familiile cu mai mulți copii sau care au persoane în vârstă în întreținere.

Sursa Facebook Cristian Păun

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cristi check icon
    Domnule profesor, cu tot respectul, este o analiza extrem de simplistă și cumva păguboasă. Adică ar trebui sa ne obișnuim, nu ? Eu cred că nu. De ce au crescut prețurile ? A crescut consumul într-un așa hal ? Nu cred. Este o degringoladă in parte ajutata și de măsurile păguboase inclusiv la nivel european. Se pare că mai marii Europei au gandit-o cumva, dar nu le-a ieșit. Mie foarte greu sa cred că sunt incompetenți... Nu știu...

    Dar vremea facturilor mici la energie nu a trecut. Asta daca vrem sa progresăm, să ne dezvoltăm, să mergem înainte. Altfel, rămânem la limita de supraviețuire și scopul nostru rămâne să câștigăm bani să plătim facturi.

    Ați pus acea poza. Oare nu v-ați gândit că anumiți actori din piață trag kwh-ul in sus, pentru că oricum statul compensează facturile, indiferent la ce preț ajunge kwh? Este doar o presupunere...

    Ar mai fi câteva presupuneri de discutat, cum că mulți furnizori au achiziționat cantități mari de energie pe care încă nu le vând, în speranța că prețurile vor mai creste... Cine le-o creste, iarăși nu știm, klingonienii, marțienii, ceva extraterestru, oricum...
    • Like 0
  • Zicea bine cineva că la noi nu e o criză de energie, ci o criză a facturilor la energie. S-a a juns la o adevărată demență, care nu se justifică decât prin specula terților cu energia produsă în unele cazuri chiar foarte ieftin. Eu zic că vremea facturilor mici nu ar trebui să fi trecut. Nu dacă suntem normali la cap și facem politică în folosul oamenilor. Dar din păcate în ultima vreme nu se mai prea întâmplă asta. Și nu numai în România, ci în toată lumea.
    • Like 3
  • Nume check icon
    Prin urmare singura solutie este scapa cine poate si cine nu sa crape. Cam aceasta este politica liberala in care piata regleaza tot. Asa s-a spus si cu liberalizarea energiei in timpul guvernului Orban ca va duce la scaderea preturilor pentru ca va exista o competitie intre furnizori?! Si nu s-a intamplat. Fostul Dvs. sef onorific in timpul caruia s-a intamplat liberalizarea ce zice? Tot marele partid "istoric" liberal ce zice? Cine trebuie sa plateasca? Ah, imi cer scuze, abia acum mi-am data seama ca noi trebuie sa platim de fapt pentru incompetenta si impostura tututor politicienilor pentru ca noi suntem de vina ca i-am ales.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Daca 80% este la stat inseamna ca statul muta banii dintr-un buzunar in altul. Situatia este oarecum similara cu cea din cazul carburantilor unde statul practic renunta la veniturile marite, rezultate din taxele procentuale. Totul pentru a tine inflatia jos pentru ca avem o situatie exceptionala care ar putea fi radical diferita in cateva luni. Si atunci ce faci? Ca preturile dupa ce au crescut dramatic nu vor mai scadea la nivelul initial.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult