Sari la continut
Republica
Verde

S-a pus „piatra de temelie” a viitoarei Centuri Verzi a Capitalei: 15.000 de stejari, frasini, tei și salcâmi au fost plantați în Bragadiru, Cernica și Brănești, pe o suprafață totală de 3,5 hectare. Ce urmează

S-au plantat primii copaci pentru Centura Verde Bucureşti-Ilfov. Foto: Guvernul României

Foto: Guvernul României

15.000 de puieți au fost plantați joi în Bragadiru, Cernica și Brănești, pe o suprafață totală de 3,5 hectare, a anunțat Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”, inițiatoarea demersului. S-au plantat stejar, frasin, tei, diverse alte specii tari și salcâm. Terenurile au fost puse la dispoziție de către Ministerul Mediului, prin Romsilva (zona pădurii Pustnicu) și de către Ministerul Transporturilor, prin CNAIR (nodurile A0 cu DN6 și cu A2), potrivit unui comunicat de presă citat de ziarul Libertatea.

Îngrijirea plantației până la starea de masiv revine Romsilva, respectiv CNAIR. 

Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi București-Ilfov sunt punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov, împăduriri și reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurii către oameni, se mai arată în același comunicat de presă. 

Platforma Civică a redactat și a depus la Camera Deputaților amendamentele la noul cod silvic menite să legifereze centurile verzi la nivel național. Amendamentele au susținerea oficială a Ministerului Mediului care, de altfel, a și contribuit la redactarea versiunii finale. Mai mulți parlamentari, de la majoritatea partidelor politice, și-au asumat acest document, au transmis reprezentanții Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”. 

Aflat în procedură de urgență încă din primăvara acestui an, Codul silvic va intra pe agenda Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic pentru dezbateri, luni, 4 noiembrie, și va fi supus la vot în cadrul comisiei, marți, 5 noiembrie, aceasta fiind una dintre cele trei comisii raportoare, înainte de a ajunge în plenul Camerei. Camera Deputaților este forul decizional.

A fi împreună pentru centurile verzi este ceva necesar să arate aceeași unitate și aliniere a politicului ca și parada de 1 decembrie unde, indiferent de partid, toată lumea este prezentă. Sau, dacă vreți, ca mersul la moaște, care și ele atrag magnetic și transpartinic în speranța ajutorului divin. Eu cred că Dumnezeu, Universul sau oricum i-am spune fiecare, lucrează prin oameni. Centurile verzi devin realitate prin cei care lucrează pentru ele, în slujba oamenilor și în slujba naturii. Fără o natură sănătoasă, nici noi nu putem fi sănătoși. Plantarea primilor puieți din centura verde a capitalei și depunerea amendamentelor la Cameră pentru legiferarea centurilor verzi la nivel național cu coautori din tot spectrul politic este un moment la care am visat încă din 2017, devenit acum realitate”, spune Alex Găvan, conservaționist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • cum va uda-n secetă prelungită romsilva 3,5 ha? ha?
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult