Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

S-ar putea ca data viitoare să fie mai dificil

criza-

(Foto: Guliver/Getty Images)

Se înmulțesc și la noi analizele care aduc argumente că ne apropiem de o nouă criză. E adevărat, semnele se acumulează. Încă din 30 mai 2016 eu am exprimat opinia, bazată pe analiza unor evoluții în SUA, că o criză va porni din SUA în intervalul 2017-2019 („Când va fi următoarea recesiune și cum ne pregătim pentru ea”) 

Apoi, pe 14 aprilie 2017 am reluat analiza pentru a arăta că acest eveniment foarte probabil ne va prinde pe picior greșit din cauza politicii fiscale prociclice, care s-a bazat, în ultimii ani, pe reducerea impozitelor concomitent cu creșterea cheltuielilor, dintre care cele cu salariile au avut ritmuri mari, care se vor aplica și în 2018 , („Salarii și recesiune: audi alteram partem”.

Pe de altă parte, evoluțiile economice din România (în special inflaţia redusă), care au fost influențate foarte puternic şi de aceste politici fiscale, nu au dus la nevoia de a crește rata dobânzii de politică monetară și au menținut ratele dobânzii la tranzacțiile de pe piața interbancară la niveluri foarte joase.

Având acest context, este probabil ca, atunci când criza va lovi, România să fie din nou în situația de a întări politica fiscală, ca și după 2008.

În acest scenariu, apar complicații pentru politica monetară. Țările dezvoltate vor fi nevoite să reia politicile de relaxare cantitativă, acolo unde au fost stopate, sau să nu le mai anuleze, acolo unde mai sunt încă în funcțiune, de exemplu în zona euro. Dar eficiența lor va fi probabil mult mai scăzută.

S-ar putea ca și țările emergente, inclusiv România, să apeleze, pentru prima dată, la relaxări cantitative. Dacă până la momentul crizei inflația nu va atinge un nivel care să genereze situarea ratelor dobânzii de politică monetară sau ratele dobânzii de pe piața interbancară semnificativ deasupra lui zero, atunci s-ar putea ca spațiul de manevră rămas pentru reducerea ratelor dobânzii să fie prea mic pentru a putea stimula reluarea afacerilor și ieșirea rapidă din recesiune.

Pentru aceste țări, va trebui să vedem dacă volumul și calitatea activelor financiare pe care le dețin sectorul public și cel privat vor permite ca relaxările cantitative să fie suficient de mari pentru a reduce rata reală a dobânzii pentru a stimula reluarea cererii. Cu rate ale dobânzii prea mari în termeni reali, chiar și deprecierile monedelor, care în trecut au ajutat la ieșirea din recesiune a acestor economii, ar putea rămâne insuficiente.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • florin check icon
    Definitia crizei economice-financiare ar fi cam asta: supraevaloarea unor produse in mod repetat si caderea brusca a acestora la/sub valoarea reala. Prima criza a fost in 1636 parca. Nobilii inebunisera toti si cheltuiau sume din ce in ce mai mari pe niste... lalele. Aia din 1929 a fost pe actiuni la bursa, iar in 2008 pe imobile. Rog autorul articolului sa numeasca produsul supraevaluat in aceasta perioada. Pot chiar sa-l contrazic spunand ca in Romania industria produce 35% din PIB iar serviciile au scazut la 55%. In toate tarile capitaliste industria reprezinta 30% iar serviciile 69%. Asta arata ca suntem cu mult sub nivel la capitolul servicii. Pretul taxiului in Bucuresti cel putin este acelasi din 2009 adica 1,4 lei/km, de aceea mergem cu cazane conduse de nespalati. Ma astept la o explozie a preturilor serviciilor si a salariilor. Iarasi in Europa salariul mediu este cam a 15-a parte din PIB-ul pe cap de locuitor al fiecarei tari. In Romania este a19-a parte. Patronatul trage cu dintii de salarii, facand calculul la a 15-a parte ar rezulta un salariu mediu de 2700 lei lunar. Criza va veni pentru patroni mai degraba, din Romania au plecat in mod constant 200 000 de oameni la munca peste granita in fiecare an. Peste maxim 2 ani prevad o criza majora a muncitorilor, firme inchise din lipsa personalului...
    • Like 4
    • @ florin
      check icon
      Bună analiză!
      • Like 0
    • @ florin
      Bune observatii, Florine. Autorul articolului insista (pana la exasperare) pe politica monetara si ridicarea ratei dobanzilor pe piata interbancara. Si doar atat. Inclusiv in cele 2 articole precedente la care face trimitere. Ca si cum doar acest instrument (rata dobanzii mica/mare) este singurul parametru hotarator in complexitatea unei intregi economii. In vreme ce ratei dobanzii fara discutie, isi are si ea rolul ei, nu este nici pe departe parametrul unic, hotarator si determinant.
      Economia unei tari este ca un sistem de ecuatii mutiple cu multe variabile, cu multi parametri si care nici macar nu e liniar. Dl Croitoru a luat doar un parametru, l-a frecat de l-a luat naiba iar restul variabilelor si parametrilor ca si cand nu exista.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult