Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Să nu le dăm ultimul cuvânt!

Viorica Dancila - dezbatere - Inquam Photos / George Calin

Foto Inquam Photos / George Călin

Lucrez de șaptesprezece ani la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București. Urmăresc cu mare interes din copilărie viața politică din România. Îmi sunt foarte prezente, mai ales în memoria afectivă, genericele, vocile, rubricile de la Radio Europa Liberă predecembristă. (N-o să uit niciodată anunțul sec, „mitraliat”, al asasinării părintelui Jerzy Popiełuszko, fundalul sonor lugubru al lecturii din volumul „Moartea citește ziarul” de Mircea Dinescu sau sunetul sacadat al pistoalelor-mitralieră din primele zile ale Timișoarei.)

Și mai prezente îmi sunt zbaterile politice postdecembriste, de fapt scenariul luptei himerice a unei minorități cu o formă reziduală și esențial opresivă de comunism, prizată până azi de largi majorități populare. De oprimarea acestei pegre n-a scăpat nici limba pe care o vorbim. Françoise Thom ar spune că în primul rând limba unei culturi e asasinată de acțiunea ideologică directă și abia apoi cultura însăși. În treizeci de ani de expunere la scena politică din România am auzit stâlceli inimaginabile, greșeli grosolane, imbecilități pure, chiar deliruri logico-gramaticale. Ani la rând am socotit că singurul ajutor real pentru combaterea acestui veritabil torent de gângăveli ale minții a fost nu Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) sau Gramatica Academiei, ci celebra rubrică „Bula demnitarului” din vechea, adevărata revistă „Cațavencu”. 

În ultima vreme însă, cu Viorica și chivernisiții ei, am sentimentul că nici o instituție de pe suprafața planetei și nici o formă de bășcălie nu mai pot risipi atmosfera aceasta de sumbru eshaton, de apus al exprimării corecte. Doamna aceasta a îngropat pur și simplu limba română în mlaștina aparent inocentă a dezacordurilor, a pleonasmelor, a deformării sensurilor și a tuturor celorlalte gogomănii pe care le emite, neobosită, actuala candidată la alegerile prezidențiale. Spun „aparent inocentă” pentru că, la fel ca toate crimele comise din 1945 încoace de partidul de a cărui dâră nu mai putem scăpa, crima împotriva limbii române mutilează conștiințe și dereglează resorturile celei mai adânci ale gândirii comunității noastre. Hora fără sfârșit a greșelilor de exprimare este de fapt un dans macabru al tuturor umbrelor unui popor răpus. Impostura, hoția, nevrednicia, cruzimea, lăcomia, duplicitatea sunt toate conținute în bolboroseala, în vorba fără noimă, în barbaria, etimologic vorbind, a potentaților noștri. Oricât ar părea de ciudat sau de exagerat, există o legătură directă între coruperea limbii și corupția de toate felurile care îi toacă zi de zi pe cetățenii României. Ceea ce vorbește doamna Dăncilă e doar un simulacru de limbă, de orice limbă. Cu ea în capul țării, PCR și-ar atinge ținta din urmă: regresia specifică.

Revoltător este că, vreme de treizeci de ani, Academia Română, instituție ale cărei îndatoriri asumate sunt, printre altele, și normarea și cultivarea limbii române, nu a reacționat public și, cum se spune azi, punctual niciodată față de nici un derapaj lingvistic al bașbuzucilor care ne conduc destinele. Aceasta în numele unui pretins apolitism al instituției din Calea Victoriei, de fapt din pricina unei conivențe respingătoare cu reziduurile regimului comunist, regim de la care se legitimează în forma actuală din 1948, când vechea, autentica Academie a fost dizolvată. Să tragi de urechi niște loaze care au ajuns în fruntea bucatelor și care, prin simpla lor prezență acolo, nimicesc temeiurile comunității noastre de vorbitori nu e o formă de politică partizană, ci exercitarea propriei politici, cea care dă sens existenței tale instituționale. Altfel, la ce-ai mai fi? .

Dar poate că, potopiți de subcultura amintitelor medii – care nu-și pot vorbi propria limbă corect, dar care se rățoiesc patriotard la cei care vorbesc corect și limbi străine –, nu ne mai amintim cum se vorbește frumos românește. Există în arhiva TVR un interviu cu un fost deținut politic, avocat interbelic, care trăia la data înregistrării convorbirii în regim aproape ascetic în garsoniera lui din București. Oricine are discernământ și vede acest interviu cu Camil Demetrescu se va găsi în imposibilitatea absolută de a le mai da maidanezilor care ne-au colonizat vreo șansă să acceadă la demnități în statul român. Să nu le dăm ultimul cuvânt!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articolul ar fi fost bun, daca ar fi fost si obiectiv. Astfel, el este puternic partizan prin omisiunea de a puncta si carentele lingvistice ale d-lui Iohannis. De pilda, cele doua conferinte de presa ale d-lui Iohannis au demonstrat vadite probleme de logica gramaticala si stalcire a limbii romane. Cateva exemple: „Nici vorbă, proiectul nu este sertarizat...”; „A ramas cineva nemicrofonat?”; „Mi-ar place ...”; "Nu va fi primită, fiindcă NU este o dezbatere la care AM INVITAT PE CINEVA. Este o discuţie cu jurnalişti, formatori de opinie, pe care eu am organizat-o, la care EU I-AM INVITAT şi vom avea o discuţie aşezată, foarte interesantă, sper, despre mandatul care a trecut şi despre mandatul care sper să fie"; „Nu am nicio vulnerabilitate in civil. Am cinci case, pentru ca una mi-a fost ELIMINATA (nota subs: casa fiindu-i „eliminata” prin decizie jud definitiva, retinandu-se ca dl Iohannis a dobandit-o cu rea-credinta si prin uz de fals). In concluzie, situatia este RELATIV clara.” etc.
    • Like 0
  • mhm check icon
    Mie cel mai mult îmi place că pe după ce citesc articolul mi se recomandă chestia aia cu făuritorii de craft, o schingiuire a limbii.
    • Like 1
  • Nu prea înțeleg cum se împacă logic „Lucrez de șaptesprezece ani la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București.” cu „Revoltător este că, vreme de treizeci de ani, Academia Română, instituție ale cărei îndatoriri asumate sunt, printre altele, și normarea și cultivarea limbii române, nu a reacționat public”. Apoi să exemplifici acțiunile de siluire a limbii române cu „vorbitori” ai limbii numai dintr-o parte a spectrului politic în vreme ce exemplare din această tagmă există peste tot, nu prea seamănă cu obiectivitatea științifică demnă de un reprezentant al Academiei Române.
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      #Votez check icon
      Academia Romana a reactionat intr-un caz, dar nu se pune...
      Atunci cand "fata lui taticu" / EBA a siluit "intelectualist" limba romana si a pronuntat deja celebrul cuvant "succesuri", Academia Romana la interval de cateva luni a introdus in DEX aceasta forma de plural...
      N-am vazut atunci din partea "onegeurilor" sau a "contributorilor civici" care au inceput sa scrie cu #hastagul, nu cu pixul, indignare si "revolta populara"...
      "unde-i ordin, cu placere..."
      • Like 0
  • Excepțional articolul, inclusiv comentariul la adresa Academiei Române, care lasă limba română să se degradeze fără a avea vreo reacție.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult