Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Să nu le dăm ultimul cuvânt!

Viorica Dancila - dezbatere - Inquam Photos / George Calin

Foto Inquam Photos / George Călin

Lucrez de șaptesprezece ani la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București. Urmăresc cu mare interes din copilărie viața politică din România. Îmi sunt foarte prezente, mai ales în memoria afectivă, genericele, vocile, rubricile de la Radio Europa Liberă predecembristă. (N-o să uit niciodată anunțul sec, „mitraliat”, al asasinării părintelui Jerzy Popiełuszko, fundalul sonor lugubru al lecturii din volumul „Moartea citește ziarul” de Mircea Dinescu sau sunetul sacadat al pistoalelor-mitralieră din primele zile ale Timișoarei.)

Și mai prezente îmi sunt zbaterile politice postdecembriste, de fapt scenariul luptei himerice a unei minorități cu o formă reziduală și esențial opresivă de comunism, prizată până azi de largi majorități populare. De oprimarea acestei pegre n-a scăpat nici limba pe care o vorbim. Françoise Thom ar spune că în primul rând limba unei culturi e asasinată de acțiunea ideologică directă și abia apoi cultura însăși. În treizeci de ani de expunere la scena politică din România am auzit stâlceli inimaginabile, greșeli grosolane, imbecilități pure, chiar deliruri logico-gramaticale. Ani la rând am socotit că singurul ajutor real pentru combaterea acestui veritabil torent de gângăveli ale minții a fost nu Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) sau Gramatica Academiei, ci celebra rubrică „Bula demnitarului” din vechea, adevărata revistă „Cațavencu”. 

În ultima vreme însă, cu Viorica și chivernisiții ei, am sentimentul că nici o instituție de pe suprafața planetei și nici o formă de bășcălie nu mai pot risipi atmosfera aceasta de sumbru eshaton, de apus al exprimării corecte. Doamna aceasta a îngropat pur și simplu limba română în mlaștina aparent inocentă a dezacordurilor, a pleonasmelor, a deformării sensurilor și a tuturor celorlalte gogomănii pe care le emite, neobosită, actuala candidată la alegerile prezidențiale. Spun „aparent inocentă” pentru că, la fel ca toate crimele comise din 1945 încoace de partidul de a cărui dâră nu mai putem scăpa, crima împotriva limbii române mutilează conștiințe și dereglează resorturile celei mai adânci ale gândirii comunității noastre. Hora fără sfârșit a greșelilor de exprimare este de fapt un dans macabru al tuturor umbrelor unui popor răpus. Impostura, hoția, nevrednicia, cruzimea, lăcomia, duplicitatea sunt toate conținute în bolboroseala, în vorba fără noimă, în barbaria, etimologic vorbind, a potentaților noștri. Oricât ar părea de ciudat sau de exagerat, există o legătură directă între coruperea limbii și corupția de toate felurile care îi toacă zi de zi pe cetățenii României. Ceea ce vorbește doamna Dăncilă e doar un simulacru de limbă, de orice limbă. Cu ea în capul țării, PCR și-ar atinge ținta din urmă: regresia specifică.

Revoltător este că, vreme de treizeci de ani, Academia Română, instituție ale cărei îndatoriri asumate sunt, printre altele, și normarea și cultivarea limbii române, nu a reacționat public și, cum se spune azi, punctual niciodată față de nici un derapaj lingvistic al bașbuzucilor care ne conduc destinele. Aceasta în numele unui pretins apolitism al instituției din Calea Victoriei, de fapt din pricina unei conivențe respingătoare cu reziduurile regimului comunist, regim de la care se legitimează în forma actuală din 1948, când vechea, autentica Academie a fost dizolvată. Să tragi de urechi niște loaze care au ajuns în fruntea bucatelor și care, prin simpla lor prezență acolo, nimicesc temeiurile comunității noastre de vorbitori nu e o formă de politică partizană, ci exercitarea propriei politici, cea care dă sens existenței tale instituționale. Altfel, la ce-ai mai fi? .

Dar poate că, potopiți de subcultura amintitelor medii – care nu-și pot vorbi propria limbă corect, dar care se rățoiesc patriotard la cei care vorbesc corect și limbi străine –, nu ne mai amintim cum se vorbește frumos românește. Există în arhiva TVR un interviu cu un fost deținut politic, avocat interbelic, care trăia la data înregistrării convorbirii în regim aproape ascetic în garsoniera lui din București. Oricine are discernământ și vede acest interviu cu Camil Demetrescu se va găsi în imposibilitatea absolută de a le mai da maidanezilor care ne-au colonizat vreo șansă să acceadă la demnități în statul român. Să nu le dăm ultimul cuvânt!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articolul ar fi fost bun, daca ar fi fost si obiectiv. Astfel, el este puternic partizan prin omisiunea de a puncta si carentele lingvistice ale d-lui Iohannis. De pilda, cele doua conferinte de presa ale d-lui Iohannis au demonstrat vadite probleme de logica gramaticala si stalcire a limbii romane. Cateva exemple: „Nici vorbă, proiectul nu este sertarizat...”; „A ramas cineva nemicrofonat?”; „Mi-ar place ...”; "Nu va fi primită, fiindcă NU este o dezbatere la care AM INVITAT PE CINEVA. Este o discuţie cu jurnalişti, formatori de opinie, pe care eu am organizat-o, la care EU I-AM INVITAT şi vom avea o discuţie aşezată, foarte interesantă, sper, despre mandatul care a trecut şi despre mandatul care sper să fie"; „Nu am nicio vulnerabilitate in civil. Am cinci case, pentru ca una mi-a fost ELIMINATA (nota subs: casa fiindu-i „eliminata” prin decizie jud definitiva, retinandu-se ca dl Iohannis a dobandit-o cu rea-credinta si prin uz de fals). In concluzie, situatia este RELATIV clara.” etc.
    • Like 0
  • mhm check icon
    Mie cel mai mult îmi place că pe după ce citesc articolul mi se recomandă chestia aia cu făuritorii de craft, o schingiuire a limbii.
    • Like 1
  • Nu prea înțeleg cum se împacă logic „Lucrez de șaptesprezece ani la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București.” cu „Revoltător este că, vreme de treizeci de ani, Academia Română, instituție ale cărei îndatoriri asumate sunt, printre altele, și normarea și cultivarea limbii române, nu a reacționat public”. Apoi să exemplifici acțiunile de siluire a limbii române cu „vorbitori” ai limbii numai dintr-o parte a spectrului politic în vreme ce exemplare din această tagmă există peste tot, nu prea seamănă cu obiectivitatea științifică demnă de un reprezentant al Academiei Române.
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      #Votez check icon
      Academia Romana a reactionat intr-un caz, dar nu se pune...
      Atunci cand "fata lui taticu" / EBA a siluit "intelectualist" limba romana si a pronuntat deja celebrul cuvant "succesuri", Academia Romana la interval de cateva luni a introdus in DEX aceasta forma de plural...
      N-am vazut atunci din partea "onegeurilor" sau a "contributorilor civici" care au inceput sa scrie cu #hastagul, nu cu pixul, indignare si "revolta populara"...
      "unde-i ordin, cu placere..."
      • Like 0
  • Excepțional articolul, inclusiv comentariul la adresa Academiei Române, care lasă limba română să se degradeze fără a avea vreo reacție.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult