Începând cu secolul al XIX-lea, numărul de ore petrecute la locul de muncă a scăzut în mod constant în țările dezvoltate, așa că în anii '90 a apărut conceptul „săptămânii de lucru de patru zile”, așa cum arată o analiză a platformei The Conversation. Conceptul a fost de la început o cerere politică și economică pentru o diviziune mai echitabilă a muncii. Ideea era de a reduce numărul de ore lucrate, astfel încât mai multe persoane să poată avea acces la un loc de muncă.
Această abordare, elaborată în 1993 de economistul francez Pierre Larrouturou, a fost testată în 1996 prin legea de Robien privind organizarea timpului de lucru. În Franța, lideri de afaceri precum Antoine Riboud, directorul general al companiei multinaționale de produse alimentare Danone, au susținut această idee ca modalitate de a stimula recrutarea de noi forțe de muncă.
Cu toate acestea, se arată în analiza The Conversation, legea a fost abrogată la începutul anilor 2000, odată cu reforma muncii care a introdus săptămâna de lucru de 35 de ore. În altă parte, în Germania, grupul Volkswagen a adoptat săptămâna de lucru de patru zile în 1994 pentru a salva 30.000 de locuri de muncă. 12 ani mai târziu, în anul 2006, a renunțat la ea.
Criza generată de pandemia de COVID-19 și blocajele asociate acesteia au readus această dezbatere în centrul atenției, în plan global. De ce? Pentru că adoptarea pe scară largă a muncii de acasă, utilizarea noilor tehnologii și creșterea flexibilității au transformat profund modul în care lucrăm. Tot The Conversation mai scrie că această perioadă a întărit, de asemenea, dorința angajaților de a avea un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Țările din Asia și Oceania caută modalități de organizare a forței de muncă pentru a-și reangaja angajații.
Ce țări testează săptămâna de lucru de patru zile
În Noua Zeelandă, guvernul a introdus o săptămână de lucru de patru zile la sfârșitul pandemiei pentru a stimula productivitatea și a îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea privată. În Japonia, mai multe companii s-au alăturat, de asemenea, acestei inițiative, printre care Hitachi și Microsoft. Această măsură, prezentată ca un mijloc de combatere a culturii de suprasolicitare, este, totodată, o oportunitate de a îmbunătăți semnificativ productivitatea. Microsoft a transmis că în cazul său aceasta crescut cu 40%.
Europa urmează exemplul, începând cu țările din nordul Europei, după cum arată platforma World Crunch. Au urmat exemplul și țări precum Marea Britanie, Germania, Spania, Portugalia și Franța, după cum indică The Guardian.
Euronews scria toamna trecută despre cum Belgia a devenit prima țară din Europa care a legiferat săptămâna de lucru de patru zile pentru angajații care o doresc. Pe scurt, angajații belgieni au câștigat dreptul de a efectua o săptămână completă de lucru în patru zile în loc de cele cinci obișnuite, fără pierderea salariului. Dar asta nu înseamnă că cei care solicită acest lucru vor lucra mai puțin, ci pur și simplu își vor condensa orele de lucru în mai puține zile.
Exemplul Belgiei prin implementarea „pactului pentru ocuparea forței de muncă” a fost luat în considerare și în Italia, acolo unde banca Intesa Sanpaolo face același lucru. În Franța, o încercare în acest sens a fost propusă în martie 2023 angajaților de la Urssaf Picardie, dar a fost un eșec total. Cauza: părinții sunt afectați de faptul că zilele lungi nu le mai permit părinților să-și ducă și să își ia copiii de la școală.
Economistul Éric Heyer subliniază pentru The Conversation că „nu trebuie să confundăm săptămâna de „patru zile”, care reduce timpul de lucru, cu „săptămâna în patru zile”, care o comprimă”. Provocarea este, așadar, de a lucra diferit, astfel încât calitatea muncii să nu aibă de suferit ca urmare a intensificării muncii.
Adevăratul ideal al săptămânii de lucru de patru zile este ca aceasta să dureze doar 32 de ore, adică fiecare angajat să aibă parte de un număr mai mic de ore de lucru datorită creșterii productivității. Măsura a fost pusă în aplicare în ca test în Spania și Portugalia.
Această formulă se bazează pe ideea menținerii productivității muncii prin identificarea și reducerea timpului neproductiv, prin raționalizarea anumitor procese, în special raportarea și participarea la reuniuni. Cu alte cuvinte, lucrezi mai puțin, dar lucrezi mai eficient. De fapt, măsură ar limita tot ceea ce este considerat de prisos.
Apariția inteligenței artificiale generative a readus în prim-plan ideea că tehnologia va compensa orice pierdere de productivitate, iar Bill Gates vorbește deja despre faptul că ne ducem către adoptarea iminentă a săptămânii de lucru de trei zile, după cum scria în noiembrie anul trecut revista Fortune.
De la apariția lumii industriale, companiile au căutat în permanență să optimizeze timpul de lucru. Timp de mulți ani, acestea au ținut pur și simplu pasul cu linia de producție. Timpul de lucru și timpul petrecut la locul de muncă erau perfect sinonime. Însă, astăzi, nu mai trebuie să mergem la birou pentru a lucra, indică The Conversation. Munca s-a mutat în spațiile noastre personale, timpul de lucru a devenit detașat de timpul de la birou, iar prin săptămâna de lucru de patru zile, scopul este de a încadra munca în termeni de timp și nu de spațiu.
Experții mai spun că ideea săptămânii de lucru de patru zile aduce în discuție organizarea și distribuirea muncii, mai degrabă decât locul pe care intenționăm să-l acordăm muncii în societate.
Ne îndreptăm spre o nouă paradigmă a muncii?
Din păcate, reorganizarea programului de lucru nu va fi suficientă pentru a aduce în piața forței de muncă o nouă forță de muncă, spun experții. Aceștia atrag atenția și că timpul de lucru este în primul rând un „factor de igienă”, iar psihologul Frederick Irving Herzberg explică pentru The Conversation că acesta nu poate oferi motivația la care speră manageri, ci poate doar să tempereze nemulțumirea angajaților.
Ca sursă de împlinire și satisfacție personală, superiorii trebuie să activeze adevărați „factori motivaționali”, cum ar fi valorizarea muncii realizate, autonomia angajaților sau creșterea interesului sarcinilor de lucru, mai spune Frederick Irving Herzberg.
Potrivit unei analize World Economic Forum, persoanele care au participat până acum în mai multe țări la program de lucru de patru zile au avut o stare de sănătate mai bună, au redus nivelul de stres, au fost mai puțin obosiți și s-au simțit mai fericiți și mai satisfăcuți din punct de vedere personal.
De asemenea, reducerea navetei a dus la o diminuare a emisiilor de dioxid de azot și la îmbunătățirea calității aerului în zonele unde acest program a fost implementat de companii de producție.
Într-un studiu separat din 2022 - unul dintre cele mai mari studii efectuate până în prezent în Marea Britanie, care a implicat 73 de companii și 3.300 de angajați, rezultatele au fost similare - patru zile de muncă pentru cinci zile de plată au fost benefice atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători, după cum arată acest grafic Statista.
Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că productivitatea s-a îmbunătățit fie ușor, fie semnificativ, iar 86% au declarat că este foarte probabil să continue cu o săptămână de lucru de patru zile după studiu.
Săptămâna de lucru de patru zile îi face pe lucrători mai fericiți
Mai mult de 9 din 10 angajați care au participat la testele globale au declarat că doresc să continue cu săptămâna de lucru de patru zile. Măsurătorile privind stresul angajaților, epuizarea, oboseala și conflictul dintre muncă și familie au scăzut după ce au intrat în acest program.
În același timp, angajații au raportat o mai bună sănătate fizică și mentală, un echilibru între viața profesională și cea privată și o mai mare satisfacție generală a vieții. Deși unii angajați încă mai lucrau în ziua lor liberă, majoritatea au simțit că sunt mai productivi și că fac o treabă mai bună. Oamenii au declarat că au făcut mai multe exerciții fizice și au dormit mai mult într-o săptămână în care au lucrat doar patru zile. În ceea ce privește familiile, rezultatele studiului din Regatul Unit au fost foarte pozitive, timpul petrecut de lucrătorii de sex masculin pentru a se ocupa de copiii lor crescând cu 27%.
O idee poate salva planeta și poate crește profitul companiilor
O zi mai puțin la serviciu duce la scăderea timpului de navetă. Tot măsurătorile World Economic Forum au arătat că după ce au intrat în programul de lucru de patru zile pe săptămână, mulți dintre oamenii care făceau naveta cu mașina au recurs la alte mijloace de transport, iar numărul de persoane care fac naveta cu mașina a scăzut de la 56,5% la 52,5%.
Cercetătorii au spus că acest lucru se datorează parțial muncii la distanță, dar au existat și alte semne că oamenii sunt mai conștienți de faptul că trebuie să protejeze mediu. Timpul dedicat reciclării gospodăriei, mersului pe jos și cu bicicleta și cumpărării de produse ecologice a înregistrat, la rândul său, o creștere semnificativă.
Un studiu realizat de Universitatea din Massachusetts a constatat că o reducere cu 10% a orelor de lucru reduce amprenta de carbon a unei persoane cu 8,6%, ceea ce a determinat-o pe economista Juliet Schor să susțină că o săptămână de lucru mai scurtă este esențială pentru reducerea emisiilor globale de carbon.
La nivel global, companiile care au participat la testele săptămânii de lucru de patru zile au raportat că veniturile lor au crescut cu aproximativ 8% în timpul procesului și au fost cu 37,55% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent. Angajările au crescut, absenteismul a scăzut și chiar și numărul de persoane care au demisionat a scăzut ușor.
Șapte din 10 participanți la studiile globale ale săptămânii de lucru de patru zile au mai declarat că ar cere o creștere salarială între 10% și 50% dacă ar trebui să lucreze cinci zile pe săptămână, iar 13% au spus că nicio sumă de bani nu i-ar convinge să renunțe la săptămâna de lucru de patru zile.
Care sunt aspectele negative ale săptămânii de lucru de patru zile
Deși există date care sugerează că poate crește productivitatea, săptămâna de lucru de patru zile poate fi lipsită de beneficii și chiar costisitoare în anumite domenii și industrii. Unele industrii necesită o prezență cu normă întreagă a angajaților la locul de muncă sau alte probleme de programare care fac ca orele de lucru mai scurte să fie nepractice.
Mai mult, o analiză a platformei Mauve Group arată că lipsa de standardizare între industrii și domenii poate cauza dificultăți în cadrul unei societăți, deoarece lucrătorii se pot duce să lucreze în industrii care necesită mai puține ore de lucru.
Există, de asemenea, riscul ca lucrătorii să nu reușească să își îndeplinească cerințele de muncă atunci când li se acordă un program mai scurt de lucru. În cazul în care lucrătorii nu reușesc să își îndeplinească sarcinile în orele comprimate, săptămâna de lucru de patru zile va deveni în cele din urmă prea costisitoare pentru ca anumite companii să o mențină.
Săptămâna de patru zile poate crea, de asemenea, complicații pentru companiile multinaționale cu lucrători răspândiți în întreaga lume. Impunerea unei săptămâni de lucru de patru zile prin intermediul locurilor de muncă poate genera resentimente din partea angajaților din țările în care acest model nu este utilizat și poate întrerupe comunicarea sau cooperarea internațională.
Tot mai multe analize de piață arată că, indiferent de decizia fiecăruia cu privire la săptămâna de lucru de 4 zile, este clar că modelul tradițional de lucru la locul de muncă evoluează, iar angajații caută din ce în ce mai mult flexibilitate și un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată.
În aceste condiții, angajatorii sunt obligați să realizeze beneficiile unei forțe de muncă mai angajate și mai productive. Așa că, pe viitor, după cum indică experții, săptămâna de lucru de patru zile poate deveni doar o parte a unei schimbări mai mari către o abordare a muncii mai durabilă și mai centrată pe om.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Am răbdare, poate... cine ştie?!