Sari la continut

Doi tineri au reinventat banala clătită și au transformat-o într-o experiență nouă pentru care oamenii stau la coadă

La Nu Știu Cine

Foto: Facebook La Nu Știu Cine/Street Food Festival

„Tuturor le plac clătitele”, și-a spus Vali Dulea, atunci când și-a propus să înceapă, împreună cu prietenul său, Răzvan Briciag, o afacere. Însă cum poți să transformi un desert aflat la îndemâna oricărui posesor de tigaie într-o experiență memorabilă? Vreme de aproape un an, au căutat, au citit, au gătit, au făcut probe. La capătul lui le-au ieșit mai multe tipuri de clătite dulci sau sărate, cu nume de pictori și formă de con, care pot fi ținute într-o singură mână și care sunt făcute, în sub un minut, de către un artist plastic sau un pianist.

De la Electric Castle la Untold

Vali Dulea (foto jos) și Răzvan Briciag, care locuiesc în Cluj, au absolvit Arte Plastice, iar clătităria lor, o rulotă care merge din oraș în oraș și din festival în festival se numește „La Nu Știu Cine”. 

Foto: Facebook La Nu Știu Cine

„Noi suntem ambulanți, mergem din oraș în oraș și uneori poate nu mai revenim. Așa că oamenii cumpără de la cineva pe care l-au văzut o dată în viață, iar, de cealaltă parte, noi vindem tot nu știu cui. Am fost în străinătate, în Austria și Germania, nu știu cui i-am vândut”, spune Vali Dulea în timp ce se pregătește să își ducă clătităria pe roți la Untold. A făcut clătite la TIFF, la Jazz in the Park, la Electric Castle, la diferite festivaluri de street food, la București sau la mare, la Mamaia.

Foto: Facebook La Nu Știu Cine/ Festival du Bonheur

Deși clătităria se numește „La Nu Știu Cine”, produsele poartă numele unor oameni care au făcut istorie: Botticelli, Klimt, Dali, Rubens, Durer, Rembrandt, Van Gogh, Rafael, Monet, Tonitza. „Am pus și un afiș cu diferite curente artistice, am vrut să facem ceva și pentru a educa oamenii”, spune antreprenorul. 

Clătită cu ciocolată, banane și sirop de zmeură a fost botezată Botticelli, o alta a primit numele Klimt, datorită mierii care îi dă o nuanță aurie, iar într-o Tonitza găsești jambon, brânză feta, ceapă roșie, roșii și gogoșari. Ce nu găsești însă într-o clătită cu nume de pictor este gemul. „Am preferat să lăsăm gemul pentru acasă și preferăm să folosim umpluturi precum piureul de castane, ciocolata neagră sau pralinele”, explică antreprenorul. 

O clătită într-o mână, telefonul în cealaltă

O altă schimbare față de o clătitele obișnuite o reprezintă forma. „În general, clătitele sunt aplatizate, noi am gândit un con. Ne-am gândit că toată lumea astăzi este cu telefonul în mână, așa că ar fi util să poată mânca o clătită cu o mână, să nu se murdărească pe ambele mâini. Să folosească doar o mână și cu cealaltă să își țină iubitul, copilul sau telefonul. Iar ambalajul se deschide în timp ce mănânci, se decojește, ca și cum ai curăța un fruct”, spune Vali Dulea.

Foto: Facebook La Nu Știu Cine

Prețul unei clătite, între 12 și 18 lei

Aluatul este prăjit la temperatură ridicată, la 230 de grade Celsius, astfel încât să nu fie nici ars, dar nici lipicios. „În general, lasă aluatul la temperatură mai mică, nu procedează așa. Noi folosim ingrediente scumpe, gramajele au fost calculate de un bucătar profesionist, iar clătita este destul de consistentă, poate ține loc de o masă”, continuă el. 

Clătitele costă între 12 și 18 lei și în general se face coadă în fața rulotei. „E mare coada, e de speriat când o vezi, dar nu ai mai mult de 25 de minute de așteptare, cam atâta se stă la o coadă de 50 de persoane. La mare, anul trecut, nu am avut cinci plite ca de obicei, ci două, iar timpul de așteptare a fost mai lung, a ajuns la două ore-două ore jumate, în condițiile în care facem o clătită în mai puțin de un minut. La evenimente funcționează cinci plite și chemăm în ajutor studenți la Conservator care se mișcă foarte repede, vă dați seama că unii sunt pianiști”, explică Vali Dulea, care adaugă că întodeauna numărul clătitelor comandate e mai mare decât cel al celor care stau la coadă: 30 de oameni comandă în general în jur de 70 de clătite.

O camionetă pentru București și zona de sud

25.000 de euro au investit în cumpărarea și utilarea rulotei în care fac clătitele și, chiar înainte de Untold, au terminat pregătirile la o nouă camionetă, în care au investit aceeași sumă. După terminarea festivalului, camioneta va fi folosită pentru București și sudul României, în timp ce rulota va rămâne în zona Transilvania.

„Ne bucurăm că avem clienți care ne urmăresc și revin. Mulți sunt din București și, după ce ne-au văzut la festivaluri, ne caută și vin la evenimentele din capitală unde suntem prezenți”, a observat Vali Dulea. Unii îi urmăresc pe Facebook și sunt la curent cu drumurile lor prin România, bucuroși că uneori se intersectează cu ale lor. Pentru ei, Nu Știu Cine a devenit cineva. 

Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de Banca Transilvania. Schimbările legislative dese, lipsa de predictibilitate fiscală, inconstanța partenerilor de afaceri sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii români, relevă studiile. Predictibilitatea în afaceri este extrem de importantă în vederea creșterii unui business, pentru proiectarea bugetelor de venituri și cheltuieli, dar și pentru menținerea unui cashflow sănătos. 

Tocmai de aceea, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de predictibilitate, BT a lansat un serviciu dedicat antreprenorilor, Nelimitat BT. Indiferent de numărul de operatiuni pe care le faci în rețea, tariful este unul fix, predictibil de la o lună la alta. 

În această campanie, vom cunoaște oameni de afaceri, ne vor povesti ideile lor, dar mai ales problemele pe care le întâmpină zi de zi și ale căror soluții stau în puterea noastră, a partenerilor lor. Dacă vreți să vă povestiți experiențele din viața de antreprenor, vă așteptăm mesajele pe redactia@republica.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E adevarat ca si la rosii,si la clatite,preturile sunt mari.Dar daca n-am bani,tot cumpar macar o data,sa-mi aduc aminte cum erau rosiile adevarate! Iar la coada la clatite,hai sa fim seriosi,nu stam in fiecare zi!Cineva a spus ca n-ar sta atat timp la coada sub nici o forma!Probabil n-are copii sau nevasta gravida,da' o sa-i treaca!
    • Like 1
    • Raul
      O jumatate de ora pentru o clatita! N-as sta la o astfel de coada sa stiu ca nu mai mananc clatite in viata mea!
      • Like 1
      • @ Raul
        dalex
        Nu se sta de foame. Este vorba de curiozitate, de cautarea unei experiente noi. Un sentiment copilaresc, daca iti mai amintesti perioada aceea cand nu gandeai in termeni de eficienta si bani.
        • Like 2
    • Agape
      Cred ca e de ajuns cu articolele despre cei care fac sutiene, clatite, chifle si sucuri.
      Sunt in tara asta sute de tineri care infiinteaza (sau incearca sa o faca) "firme" cu un profil mult mai interesant.
      De ce nu-i cautati si pe ei sa ne spuna care sunt problemele cu care se lupta, cum e infrangerea, cum e succesul.
      • Like 1
      • @ Agape
        dalex
        Trimite informatii despre zece cazuri din sutele de care vorbesti.
        Curajul de a risca in ceva nou este rar la noi, la fel de rar pe cat de raspandit este comentatul invidios de pa margine.
        • Like 2
      • @ dalex
        Dejan
        Aplaud (aproape) orice initiativa, mai ales una inceputa in Romania. Dar trebuie sa subscriu la ce a spus Agape. Cat despre exemple, unul care imi vine in minte acum sunt cei de la Creative Monkyz.
        • Like 0
    • Crabu
      Foarte frumos si dragut ce fac cei doi, dar sa spui ca au reinventat clatita mi se pare exagerat! O simpla cautare pe youtube - streetcooking - si ramai masca la ce se face pe strazile asiei de sud-est in niste chichinete de carucioare, fara impresii de mari art-business-chefs.
      • Like 3


      Îți recomandăm

      Medici și pacienți

      Bolile cardiovasculare, depresia, bolile oncologice sunt printre cele mai frecvente afecțiuni care produc suferințe și iau vieți în lumea modernă. De multe ori, semnele lor sunt luate în seamă prea târziu de către pacienți, ceea ce le scade șansele în lupta cu boala. Trei medici vorbesc despre cum poți recunoaște la momentul potrivit simptomele.

      Citește mai mult

      Mihai Neșu

      După accidentul suferit în urmă cu șase ani, Mihai Neșu a început să ajute copii români cu afecțiuni neuromotorii să facă recuperare în străinătate. A trimis 27 de copii la centre din afara țării și și-a dat seama că rezultatele obținute acolo se pierd, dacă aceștia nu continuă terapia și după ce se întorc acasă. A înființat din acest motiv un centru la Oradea

      Citește mai mult