Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Doi tineri au reinventat banala clătită și au transformat-o într-o experiență nouă pentru care oamenii stau la coadă

La Nu Știu Cine

Foto: Facebook La Nu Știu Cine/Street Food Festival

„Tuturor le plac clătitele”, și-a spus Vali Dulea, atunci când și-a propus să înceapă, împreună cu prietenul său, Răzvan Briciag, o afacere. Însă cum poți să transformi un desert aflat la îndemâna oricărui posesor de tigaie într-o experiență memorabilă? Vreme de aproape un an, au căutat, au citit, au gătit, au făcut probe. La capătul lui le-au ieșit mai multe tipuri de clătite dulci sau sărate, cu nume de pictori și formă de con, care pot fi ținute într-o singură mână și care sunt făcute, în sub un minut, de către un artist plastic sau un pianist.

De la Electric Castle la Untold

Vali Dulea (foto jos) și Răzvan Briciag, care locuiesc în Cluj, au absolvit Arte Plastice, iar clătităria lor, o rulotă care merge din oraș în oraș și din festival în festival se numește „La Nu Știu Cine”. 

Foto: Facebook La Nu Știu Cine

„Noi suntem ambulanți, mergem din oraș în oraș și uneori poate nu mai revenim. Așa că oamenii cumpără de la cineva pe care l-au văzut o dată în viață, iar, de cealaltă parte, noi vindem tot nu știu cui. Am fost în străinătate, în Austria și Germania, nu știu cui i-am vândut”, spune Vali Dulea în timp ce se pregătește să își ducă clătităria pe roți la Untold. A făcut clătite la TIFF, la Jazz in the Park, la Electric Castle, la diferite festivaluri de street food, la București sau la mare, la Mamaia.

Foto: Facebook La Nu Știu Cine/ Festival du Bonheur

Deși clătităria se numește „La Nu Știu Cine”, produsele poartă numele unor oameni care au făcut istorie: Botticelli, Klimt, Dali, Rubens, Durer, Rembrandt, Van Gogh, Rafael, Monet, Tonitza. „Am pus și un afiș cu diferite curente artistice, am vrut să facem ceva și pentru a educa oamenii”, spune antreprenorul. 

Clătită cu ciocolată, banane și sirop de zmeură a fost botezată Botticelli, o alta a primit numele Klimt, datorită mierii care îi dă o nuanță aurie, iar într-o Tonitza găsești jambon, brânză feta, ceapă roșie, roșii și gogoșari. Ce nu găsești însă într-o clătită cu nume de pictor este gemul. „Am preferat să lăsăm gemul pentru acasă și preferăm să folosim umpluturi precum piureul de castane, ciocolata neagră sau pralinele”, explică antreprenorul. 

O clătită într-o mână, telefonul în cealaltă

O altă schimbare față de o clătitele obișnuite o reprezintă forma. „În general, clătitele sunt aplatizate, noi am gândit un con. Ne-am gândit că toată lumea astăzi este cu telefonul în mână, așa că ar fi util să poată mânca o clătită cu o mână, să nu se murdărească pe ambele mâini. Să folosească doar o mână și cu cealaltă să își țină iubitul, copilul sau telefonul. Iar ambalajul se deschide în timp ce mănânci, se decojește, ca și cum ai curăța un fruct”, spune Vali Dulea.

Foto: Facebook La Nu Știu Cine

Prețul unei clătite, între 12 și 18 lei

Aluatul este prăjit la temperatură ridicată, la 230 de grade Celsius, astfel încât să nu fie nici ars, dar nici lipicios. „În general, lasă aluatul la temperatură mai mică, nu procedează așa. Noi folosim ingrediente scumpe, gramajele au fost calculate de un bucătar profesionist, iar clătita este destul de consistentă, poate ține loc de o masă”, continuă el. 

Clătitele costă între 12 și 18 lei și în general se face coadă în fața rulotei. „E mare coada, e de speriat când o vezi, dar nu ai mai mult de 25 de minute de așteptare, cam atâta se stă la o coadă de 50 de persoane. La mare, anul trecut, nu am avut cinci plite ca de obicei, ci două, iar timpul de așteptare a fost mai lung, a ajuns la două ore-două ore jumate, în condițiile în care facem o clătită în mai puțin de un minut. La evenimente funcționează cinci plite și chemăm în ajutor studenți la Conservator care se mișcă foarte repede, vă dați seama că unii sunt pianiști”, explică Vali Dulea, care adaugă că întodeauna numărul clătitelor comandate e mai mare decât cel al celor care stau la coadă: 30 de oameni comandă în general în jur de 70 de clătite.

O camionetă pentru București și zona de sud

25.000 de euro au investit în cumpărarea și utilarea rulotei în care fac clătitele și, chiar înainte de Untold, au terminat pregătirile la o nouă camionetă, în care au investit aceeași sumă. După terminarea festivalului, camioneta va fi folosită pentru București și sudul României, în timp ce rulota va rămâne în zona Transilvania.

„Ne bucurăm că avem clienți care ne urmăresc și revin. Mulți sunt din București și, după ce ne-au văzut la festivaluri, ne caută și vin la evenimentele din capitală unde suntem prezenți”, a observat Vali Dulea. Unii îi urmăresc pe Facebook și sunt la curent cu drumurile lor prin România, bucuroși că uneori se intersectează cu ale lor. Pentru ei, Nu Știu Cine a devenit cineva. 

Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de Banca Transilvania. Schimbările legislative dese, lipsa de predictibilitate fiscală, inconstanța partenerilor de afaceri sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii români, relevă studiile. Predictibilitatea în afaceri este extrem de importantă în vederea creșterii unui business, pentru proiectarea bugetelor de venituri și cheltuieli, dar și pentru menținerea unui cashflow sănătos. 

Tocmai de aceea, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de predictibilitate, BT a lansat un serviciu dedicat antreprenorilor, Nelimitat BT. Indiferent de numărul de operatiuni pe care le faci în rețea, tariful este unul fix, predictibil de la o lună la alta. 

În această campanie, vom cunoaște oameni de afaceri, ne vor povesti ideile lor, dar mai ales problemele pe care le întâmpină zi de zi și ale căror soluții stau în puterea noastră, a partenerilor lor. Dacă vreți să vă povestiți experiențele din viața de antreprenor, vă așteptăm mesajele pe redactia@republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E adevarat ca si la rosii,si la clatite,preturile sunt mari.Dar daca n-am bani,tot cumpar macar o data,sa-mi aduc aminte cum erau rosiile adevarate! Iar la coada la clatite,hai sa fim seriosi,nu stam in fiecare zi!Cineva a spus ca n-ar sta atat timp la coada sub nici o forma!Probabil n-are copii sau nevasta gravida,da' o sa-i treaca!
    • Like 3
  • Raul check icon
    O jumatate de ora pentru o clatita! N-as sta la o astfel de coada sa stiu ca nu mai mananc clatite in viata mea!
    • Like 2
    • @ Raul
      dalex check icon
      Nu se sta de foame. Este vorba de curiozitate, de cautarea unei experiente noi. Un sentiment copilaresc, daca iti mai amintesti perioada aceea cand nu gandeai in termeni de eficienta si bani.
      • Like 4
  • Cred ca e de ajuns cu articolele despre cei care fac sutiene, clatite, chifle si sucuri.
    Sunt in tara asta sute de tineri care infiinteaza (sau incearca sa o faca) "firme" cu un profil mult mai interesant.
    De ce nu-i cautati si pe ei sa ne spuna care sunt problemele cu care se lupta, cum e infrangerea, cum e succesul.
    • Like 2
    • @ dordetine
      dalex check icon
      Trimite informatii despre zece cazuri din sutele de care vorbesti.
      Curajul de a risca in ceva nou este rar la noi, la fel de rar pe cat de raspandit este comentatul invidios de pa margine.
      • Like 2
    • @ dalex
      Aplaud (aproape) orice initiativa, mai ales una inceputa in Romania. Dar trebuie sa subscriu la ce a spus Agape. Cat despre exemple, unul care imi vine in minte acum sunt cei de la Creative Monkyz.
      • Like 0
  • Crabu check icon
    Foarte frumos si dragut ce fac cei doi, dar sa spui ca au reinventat clatita mi se pare exagerat! O simpla cautare pe youtube - streetcooking - si ramai masca la ce se face pe strazile asiei de sud-est in niste chichinete de carucioare, fara impresii de mari art-business-chefs.
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult