Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Schengen. Un veto clar astăzi va fi în detrimentul României, al Austriei și al UE. Toată lumea pierde

Schengen - GFC Collection / Alamy / Alamy / Profimedia

Am evitat să scriu despre Schengen fiindcă văd prea multe griuri și cei mai mulți vreți acum o poză alb-negru. Un veto clar astăzi va fi în detrimentul României, al Austriei și al UE. Toată lumea pierde. Sper totuși măcar la o decizie în stil european în care toată lumea primește câte ceva.

România are partea ei de vină pentru că puteam de ani de zile să scoatem șpăgile din vămi și să nu ne urcăm cu picioarele pe justiție. Nu mai aveam demult MCV și eram azi în Schengen. Puteam investi și într-o adevărată diplomație europeană, dar continuăm să numim prea mulți verișori în poziții externe. Nici mediul de business nu e mai bun. Nu avem nici măcar un birou cu un om care să reprezinte full-time interesele economice ale României în capitala europeană. Tocăm bani pe gale și premii și poze și pixuri și agende. Țările baltice, pe care abia le găsești pe hartă, sunt mai influente decât noi la Bruxelles.   

Actualul guvern austriac acționează aberant și în mod cert împotriva intereselor țării pe termen lung. Austria s-a construit în ultimii 25 de ani ca o țară pivot importantă pentru CEE. Într-o vreme politicienii austrieci înțelegeau că pe termen lung Austria e o țară mică într-o Uniune mare și că Estul va reechilibra balanța economică. Austria avea bilete la clasa I în acest tren al dezvoltării Europei de Est pe care le-a aruncat acum pe geam. O generație de acum înainte nu vor mai avea ocazia să repare ce au stricat o mână de tembeli ca să nu piardă niște alegeri regionale. Pe care le vor pierde.

Comisia Europeană, condusă paradoxal de o președintă din Germania, nu reușește să impună o decizie care este evident în interesul coeziunii europene într-un moment critic. Sau va reuși ceva pe ultima sută, dar cu niște costuri mult prea mari. Dacă nu a reușit aici pe o temă minoră ce ne facem în anii dificili care urmează?

Am urmărit în aceste luni de zile și tabăra internă care crede sincer că mai avem nevoie de presiune externă pentru reforme și tabăra care a susținut că în clipa de față prețul marginalizării României și Bulgariei este prea mare. Sunt în a doua tabără deși împărtășesc reținerea celor din prima privind apetitul clasei noastre politice pentru reforme complicate în justiție. Lumea se împarte în blocuri economice și politice delimitate cu ziduri din ce în ce mai mari. România trebuie să acceadă în toate cluburile occidentale. Asta e barca noastră. O decizie potrivnică astăzi va hrăni mulți demoni. 

Dacă alegem să ne răzbunăm politic pe companiile austriece facem o greșeală mare. Din România au mai plecat Exxon și Chevron cu coada între picioare. Ne-am bătut joc și de foarte mari investitori în regenerabile în 2014-2015. Nici episodul Roșia Montană nu a fost fericit dintr-o perspectivă de investitor. Statul român trebuia să spună din start că nu vrea un proiect poluant, nu să pierdem timpul aiurea un deceniu. Mai am exemple. Cine crede că România poate mobiliza singură capitalul de care are nevoie pentru următorii 20 de ani nu știe pe ce lume urmează să trăiască. Zic de stat. Consumatorul e suveran. Consumă ce vrea, de unde vrea, cât vrea, când vrea și pe ce criterii are chef.

În fine, în toată dezbaterea asta regret că mai toți oamenii politici au ratat să vadă pădurea din cauza copacilor. Sper să aderăm la Schengen și să ne completăm astfel accesul la o Piață Unică de liber-schimb, dar o facem în momentul în care la nivel mondial protecționismul a redevenit o forță. Noi ne zgâriem pe față că vrem în Schengen, dar nu cred că o facem pentru că înțelegem că în perioada următoare o piață unică funcțională este singurul lucru care poate ține Europa în ringul de box în care America și China urmează să-și care pumni cu nemiluita. Sper să nu aderăm pentru a începe să contribuim și noi de a doua zi la destructurarea acestei piețe unice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult