Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Sclavii români

Aud că Simona Halep e pedepsită pentru că e din România. Că Occidentul ne prigonește deoarece noi, românii, suntem niște slugi, cu capul plecat, nu batem cu pumnul în masă, nu dăm investitorii străini afară din țară și nu ieșim dracului odată din UE și NATO – ca și cum ne-ar ține cineva acolo cu forța...

Că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Ne știa de frică o lume întreagă, și americanii și rușii. Că eram „idependenți”, mândri căpitani de plai, nu „sclavii moderni ai Europei”, ca acum. Ce plăcut, ce unsoare pe suflet e să te gândești că, de fapt, suntem buni, foarte buni, dar ne dau la cap „ăia” de afară și „ăștia” dinăuntru, altfel, ce tari am fi...

Ce ne facem însă dacă vine să ne deranjeze Gheorghe Ursu?

Supuși, capul plecat, ba chiar băgat în nisip, sabia nu-l taie, nesolidari, lași au fost covârșitoarea majoritate a românilor sub Ceaușescu, nu azi. Azi, când avem libertatea să facem ce ne taie capul fără să ni-l taie nimeni. Atunci am fost sclavi, nu acum. O vorbă veche românească spune: „Am ambâț de bărbat, ca să nu ies de sub pat”. Suntem deosebit de capabili să ne prefacem, în amintire, înfrângerea în victorie și lașitatea în curaj sau înțelepciune. 

Gheorghe Ursu a ieșit de sub pat. A scris un jurnal, în care spunea ce credea și simțea trăind în România lui Ceaușescu. A trimis o scrisoare Europei Libere, în care protesta, ca inginer, împotriva hotărârii criminale a Scorniceșteanului de a nu consolida clădirile din București după cutremurul din 1977. Pentru asta, a fost arestat și asasinat în detenție de organele lui Ceaușescu.

Gheorghe Ursu a fost un om care și-a păstrat demnitatea de om într-o dictatură care n-a avut disidenți cât pentru degetele a două mâini, și dintre aceștia destui fiind vopsiți – a se vedea traiectoria lor după 1989.

Marți, 4 iulie, după 30 (treizeci) de ani de judecată, ÎCCJ va pronunța sentința finală în procesul celor doi ofițeri de securitate răspunzători de omorârea lui Gheorghe Ursu. Până în clipa de față, niciun cadru al Securității nu a fost judecat și condamnat pentru ce a comis înainte de luna decembrie 1989. 

Dacă cei doi vor fi găsiți nevinovați, putem s-o ținem liniștiți înainte cu „Mândri că am fost și suntem români”.

Dacă nu, poate că undeva în subconștientul colectiv va pătrunde ideea că N. Ceaușescu a fost un ticălos, un troglodit ucigaș, iar poporul român nu numai victima, dar și complicele lui. Și poate că ar mai fi o șansă ca recidiva ceaușismului, perpetuat până astăzi, să fie stăvilită.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult