Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Animalul cu telefonul în mână

De ce omoară oameni tinerii?

Pentru că violența, cu încununarea ei, omorul, este o Valoare în societatea... civilizată contemporană. Care lasă în urmă, în cazul dureros de multor adolescenți, cinstea, demnitatea, dreptatea, bunătatea, mintea mobilată, bunul simț. Asta se întâmplă pentru că violența este simplă și rapidă, aduce imediat beneficii de imagine, într-o lume în care viteza vieții crește mereu. E mult mai ușor să omori un om decât să construiești un spital. 

Sunt tot mai numeroși tinerii care trăiesc fără niciun gând de viitor, aidoma animalelor. Bătrânii de azi au avut, cu ani în urmă, închipuiri pe termen lung în legătură cu viața ce-i aștepta. Sunt generațiile care aveau răspunsuri la întrebarea: „Ce vrei să fii când o să fii mare?”. Acum, răspunsul dominant este: „Vreau să fiu mare! Să fiu în centrul atenției! Și repede. Și n-are importanță cum”. Comițând un viol, un jaf, făcând o șmecherie cu care să copiezi la examen sau să te umpli de bani, un selfie cu o mare vedetă, scoțând picioarele pe geamul mașinii, cumpărate de tata, la peste 100 km/h, producând accidente mortale, fugind de poliție până când ești oprit cu focuri de armă sau poate nici atunci.

Omorând cu premeditare un om sau mai mulți.

Ce se întâmplă după asta? Nu vei fi executat, căci pedeapsa cu moartea e desființată. Într-un fel sau altul, în Justiția din România, până la urmă o să scapi, cu maximum câțiva ani. Vei fi celebru și respectat printre cei ca tine. Pentru că ai valoare. Cu care vezi tu ce mai faci pe urmă... 

Democrația liberală înseamnă, de vreo 200 și ceva de ani încoace, în primul rând încercarea de a exclude folosirea forței, a violenței, a relațiilor agresive de putere pentru a tranșa dispute între oameni și între state. Diversele forme de oligarhie, de la monarhie absolutistă, până la dictatură comunistă sau juntă militară de extremă dreaptă, se bazează tocmai pe forță, violență și crimă. Or, în momentul de față, democrația liberală este peste tot sub asediu. Tentația mâinii strânse pumn, a liderului maxim, politica violenței, a lui „kto kavó” (care pe care), cum cu drag zicea Lenin, se răspândesc ca benzina aprinsă pe tot globul. În fond, e o întoarcere spre animalitate, catalizată de înalta tehnologie.

Ieri, a intrat în Serbia. Azi, răvășește Franța și năvălește în România, „țară sigură”, cum declară ministrul de Interne Predoiu, după crimele în serie de la Craiova, Teleorman și Timișoara. După ce senatoarea Șoșoacă i-a amenințat pe parlamentari că le dă foc. Țară sigură, adică mori la sigur.

Nu am a le spune adulților de tip Predoiu decât că societatea care le dă ghes la crimă celor tineri nu au creat-o ei, tinerii – e opera părinților și bunicilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult