Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Scrisoare deschisă pentru Nicușor Dan și Ilie Bolojan: peste 100 de personalități cer protejarea manuscriselor lui George Enescu

Sursa foto: Cultura la duba

sursa foto: Cultura la duba

Peste 100 de personalități culturale și artistice din România, printre care Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc sau Oana Pellea, cer președintelui, premierului și ministrului Culturii să protejeze manuscrisele lui George Enescu. Acestea sunt păstrate în condiții improprii, arată o anchetă jurnalistică publicată săptămâna trecută de Cultura la dubă.

„Manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de scriitori, actori, regizori, muzicieni și alte personalități culturale și artistice din România și nu numai.

Semnatarii cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din containere improprii în condiții de depozitare profesioniste; constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu expertiză și relevanță, care să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină; precum și verificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise.

Reamintim că jurnalista Alexandra Tănăsescu de la Cultura la dubă a fost hărțuită și amenințată de pretinsul reprezentant legal al Ministerului Culturii, precum și de conducerea Muzeului Național George Enescu, în urma publicării articolului intitulat „Manuscrisele lui Enescu, bunuri de Tezaur, ținute de 4 ani în containere, în ger sau caniculă. Obiectele sanitare din casa memorială, aruncate de muncitori”.

Iată mai jos textul integral al scrisorii deschise adresate președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și ministrului Culturii, András Demeter:

Scrisoare publică pentru protejarea manuscriselor lui George Enescu

Stimate domnule Președinte al României, Nicușor Dan

Stimate domnule Prim-Ministru, Ilie Bolojan

Stimate domnule Ministru al Culturii, András Demeter

Puține culturi au avut șansa unui muzician genial precum George Enescu. Yehudi Menuhin îl socotea „cea mai extraordinară ființă umană, cel mai mare muzician și cea mai formatoare experiență pe care am trăit-o vreodată”. Iar Menuhin chiar a întâlnit toată muzica relevantă a planetei din secolul 20. La rândul lui, Pablo Casals îl considera pur și simplu „cel mai mare fenomen muzical după Mozart”.

Și mai puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu – așa cum rezultă din informațiile prezentate în investigația realizată de Cultura la dubă.

Apreciem îngrijorarea Ministerului Culturii, care a dispus o anchetă privitoare la modul în care sunt protejate manuscrisele lui George Enescu de către Muzeul Național „George Enescu”. Adică la modul în care e protejat un tezaur oficial al României de către o instituție a României.

Însă, în timp ce ancheta ministerială se va desfășura, manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze.

La fel de importante sunt și celelalte obiecte personale care au aparținut marelui compozitor, la rândul lor bunuri clasate în tezaur. Nici ele nu trebuie să rămână în aceste containere.

Prin urmare, vă solicităm ca, în virtutea autorității dumneavoastră cumulate și a grijii pentru manuscrisele și obiectele patrimoniale ale acestui artist genial, să identificați în regim de urgență procedurile necesare pentru realizarea următoarelor măsuri esențiale pentru salvarea patrimoniului Enescu:

1. Mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din aceste containere improprii în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu.

2. Constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu o expertiză și relevanță de asemenea demne de statura lui Enescu, al căror acces la aceste manuscrise să fie asigurat – astfel încât să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină.

3. Verificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise – astfel încât cel puțin copia lor să existe, în cazul unui eventual dezastru ulterior.

De asemenea, vă rugăm ca, tot în virtutea autorității dumneavoastră cumulate, venite direct din vârful statului, să vă asigurați că acest control ministerial nu va admite nici o încercare de mușamalizare.

Avem încredere că veți dispune aceste măsuri – în absența cărora statul român se va dovedi, până la capăt, complet nedemn de Enescu.

Vă mulțumim,

Inițiatori

Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”,

director artistic al Musica Ricercata

Eugen Ciurtin, director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română,

coordonator Sonotheism: Religion in Enescu - https://enescueliade.com/

Radu Vancu, scriitor și profesor universitar

Semnatari

1. Lawrence Foster, dirijor, fost director al Festivalului George Enescu

2. Norman Manea, scriitor

3. Andrei Pleșu, filosof

4. Mircea Cărtărescu, scriitor

5. Victor Rebengiuc, actor

6. Andrei Șerban, regizor

7. Anca Vasiliu, cercetătoare și profesoară de istoria filosofiei, Sorbonne Université

8. Ștefan Câlția, pictor

9. Ioana Bentoiu, soprană

10. Ada Solomon, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film

11. Götz Teutsch, fost solo-violoncelist la Berliner Philharmoniker

12. Alexandra Dariescu, pianistă concertistă, profesoară la Guildhall School of Music and Drama, Londra

13. Andrei Ioniță, violoncelist, profesor la Facultatea de Muzică din Köln

14. Remus Azoiței, violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra

15. Daniel Ciobanu, pianist

16. Antonio Grosu - dirijor European Academic Orchestra / Choeur de Chambre de Luxembourg

17. Mihai Constantinescu, manager muzical

18. Andrei Cornea, scriitor, traducător, profesor universitar

19. Cristi Puiu, regizor

20. Marta Petreu, scriitoare și profesoară universitară

21. Oana Pellea, actriță

22. Radu Filipescu, inginer

23. Matei Vișniec, scriitor

24. Gabriela Adameșteanu, scriitoare

25. Radu Jude, regizor

26. Magda Cârneci, scriitoare

27. Ruxandra Cesereanu, scriitoare, președintă a PEN România

28. Dan Perjovschi, artist

29. Lia Perjovschi, artist

30. Mircea Cantor, artist

31. Corneliu Porumboiu, regizor

32. Alexander Nanau, regizor

33. Radu Afrim, regizor

34. Dana Ciocârlie, pianistă concertistă

35. Florian Mitrea, pianist, profesor la Royal Academy of Music, Londra

36. Raluca Știrbăț, pianistă

37. Daria Tudor, pianistă, profesoară la Universitatea de Arte Berlin și Academia Barenboim-Said

38. Sabina Ulubeanu, lector universitar dr., compozitoare

39. Carmen Maria Cârneci, compozitoare

40. Cristian Lolea, compozitor

41. Dragoș Buhagiar, scenograf și profesor universitar

42. Oana Marinescu, consultantă comunicare strategică

43. Ștefan Diaconu, editor, manager editura Musica Coloris

44. Alexandra Badea, regizoare și scriitoare

45. Tatiana Țîbuleac, scriitoare

46. Gigi Căciuleanu, coregraf, dansator, poet

47. Radu Paraschivescu, scriitor și traducător

48. Gianina Cărbunariu, regizoare

49. Nae Caranfil, regizor

50. Alexandru Solomon, regizor

51. Vlad Ivanov, actor

52. Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și editor

53. Marius Manole, actor

54. Ofelia Popii, actriță

55. Bruno Mazzoni, traducător

56. Mihaela Miroiu, scriitoare, profesoară universitară, membră a Academia Europaea

57. Adrian Miroiu, filozof, profesor universitar, membru al Academiei Române

58. Emil Hurezeanu, diplomat, scriitor, publicist, editorialist

59. Paula Erizanu, scriitoare, jurnalistă

60. Ion Vartic, scriitor și profesor universitar

61. Cătălin Sava, muzicolog

62. Mihai Cojocaru, muzicolog

63. Bogdan Mureșanu, regizor

64. Vlad Alexandrescu, profesor universitar, președinte al Grupului pentru Dialog Social, fost ministru al Culturii

65. Corina Șuteu, manager cultural, fost ministru al Culturii

66. Dorin Crețu, pictor

67. Livia Câlția, arhitect

68. Claudiu Komartin, poet

69. Simona Goșu, scriitoare

70. Botond Nagy, regizor

71. Bogdan Crețu, istoric și critic literar, scriitor

72. Doris Mironescu, istoric și critic literar

73. Marin Mălaicu-Hondrari, scriitor și traducător

74. Katia Pascariu, actriță

75. Dan Coman, scriitor

76. Ioana Nicolaie, scriitoare

77. Teodora Coman, scriitoare

78. Mihai Călin, actor

79. Adriana Babeți, scriitoare și profesoară universitară

80. Mihaela Michailov, dramaturgă și conferențiară universitară

81. Iulian Tănase, scriitor

82. Corin Braga, scriitor, profesor universitar

83. Alex Călin, actor

84. Oana Boca Stănescu, manager cultural & consultant în comunicare

85. Alex Goldiș, critic literar și conferențiar universitar

86. Andreea Apostu, cercetător științific

87. István Téglás, actor

88. Luminița Corneanu, scriitoare

89. Andrei Măjeri, regizor

90. Andrei Terian, critic literar și profesor universitar

91. Matei Câlția, galerist

92. Bogdan Tătaru-Cazaban, preot și cercetător în istoria religiilor

93. Daniel Șandru, profesor universitar, politolog

94. Mădălina Lascu, bibliograf

95. Dorin Dobrincu, istoric

96. Monica Joița, diplomat, Ministerul Afacerilor Externe

97. Ștefan Baghiu, scriitor și lector universitar

98. Mihai Demetriade, istoric

99. Gelu Duminică, sociolog

100. Cristian Vasile, istoric

101. Raluca Nagy, scriitoare

102. Bogdan Simion, muzician

103. Teodora Dumitru, cercetătoare, istoric literar

104. Dragoș Neamu, manager cultural, fondator al Rețelei Naționale a Muzeelor din România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    In acelasi timp, adeptii progresului cer "cancel"-area lui Eminescu pt fascism si antisemitism.
    Daca ar fi trait Eminescu azi, ar fi spalat podeaua cu voi !
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult