Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Se întorc speculanții

companie - birou

Foto Guliver/Getty Images

O anecdotă din sfera afacerilor. Pe patul de moarte, un bătrân negustor le lăsa moștenire fiilor secretul „maximizării profitului": să cumpere ieftin si să vândă scump.

În zilele din urmă, pe Internet, a făcut vâlvă pățania unui american. Pe când Covid-19 era în fașă, a achiziționat 17.000 de sticle cu insecticid, cu gândul că va da „un tun". Când epidemia s-a transformat în pandemie, si-a zis că a sosit momentul să vândă scump ce cumpărase ieftin. Asa că a contactat o mare companie de vânzări online. În timpul unu, compania a acceptat afacerea. În timpul doi însă, realizând că e ceva putred la mijloc, i-a respins oferta. În timpul trei, la usa americanului au bătut procurorii.

Să le fi dat bătrânul negustor, fiilor săi, un sfat care să-i pună în conflict cu legea? Nu! El își învăța urmașii cum să câștige din speculații, nu din speculă...ca în povestea americanului. Care nu este speculator, ci speculant.

Cuvintele sunt convenții. Cuvântul speculator - ales convențional în tratatele de economie, pentru a denumi un actor important al pieței libere, un fel de proteină - nu era întâlnit la noi înainte de decembrie 1989. Pentru că nu aveam piețe libere. Aveam piețe planificate de stat. Numai că, prin anii 1980 cu deosebire, planificarea ajunsese să fie în dezacord flagrant cu realitatea, asa că a intervenit un dezechilibru dramatic între puținii bani ai populației si mărfurile care circulau în piețele de consum. Fapt ce i-a asigurat câmp de acțiune speculantului, principalul producător de inflație din acele timpuri. Insist, speculantului, nu speculatorului.

Speculanții (traficanți de mărfuri certați cu legea, dar rareori pedepsiți în numele legii, pentru că erau prea mulți) își cumpăraseră ieftin accesul pe „usile din spate" ale magazinelor, de unde primeau (ilegal, desigur, de la comercianți corupți) cantități mari de mărfuri, pe care le vindeau mai departe cu „suprapreț". Tot mai multe mărfuri au dobândit acest „regim special". Statisticienii „măsurau" inflația uitându-se la prețurile fixe, cele stabilite de stat, în timp ce o masă critică a populației le plătea speculanților tot mai mulți bani pentru tot mai puține mărfuri. Inflația, ce devenise galopantă, avea drept principală cauză împuținarea bunurilor de consum si a serviciilor publice în rețelele oficiale, fapt ce a facilitat înflorirea pieței negre.

În noiembrie 1990, când a fost ridicat capacul de pe cazanul cu prețuri sub presiune, inflația a izbucnit cu si mai multă forță. Specula era încă în floare. Treptat însă, pe măsură ce piețele au fost liberalizate si, în bună măsură, normalizate, am tot scăpat de speculanți. Întâi de cei care vindeau la suprapreț mărfuri cu prețuri subvenționate de stat, apoi de cei de pe piața neagră a valutei, a medicamentelor, a cafelei, a televizoarelor si asa mai departe. În timp ce speculanții își pierdeau „gioburile", pentru că se îngusta piața neagră, am început să ne obișnuim tot mai mult cu speculatorii. Actori ai noii ordini economice. Nici ei - deși temuți, unii si respectați - nu sunt iubiți pe nicio piață. Dar sunt sarea si piperul economiei de piață. În rolul lor, de proteină, grăbesc circulația banilor si a mărfurilor.

Acum însă nu trăim vremuri normale. Sunt vremuri excepționale, în umbra cărora au apărut si speculanții. Golind rafturile magazinelor de măști de protecție, de mănuși medicale, de dezinfectanți si de alte mărfuri, unii cu intenția de a le revinde mai scump, dezorganizează comerțul si pot să împingă în sus câteva prețuri, mai ales dintre acelea cu pondere mare în coșul de consum. Important este să fie opriți înainte să devină producători de inflație. Și asta acum! Când avem șansa să reluăm cursa către nivelul optim al mișcării prețurilor de consum, de 2 la sută. Speranță încurajată de locul îmbunătățit ocupat de România în topul EUROSTAT publicat acum două zile.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Leo check icon
    Atât timp cât este legală revânzarea unui produs după introducerea în preț a unui adaos comercial, orice comerciant poate să-i ceară oricărei autorități să se abțină de la comentarii.
    Eu nu știu să existe vreo lege - în România, cel puțin - care să-mi plafoneze adaosul comercial pe care am voie să-l practic pentru mărfuri neîncadrate în categorii speciale (medicamente, arme, combustibili etc), deci, dacă mâine am chef să vând o cutie de chibrituri cu un preț de 1000 de ori mai mare decât orice alt comerciant, sunt liber să o fac; piața decide să cumpere, plătind prețul cerut de mine, sau să mă lase să stau cu produsele în depozit.
    Ar fi o problemă atunci când se creează carteluri sau ajung la o cotă de piață care să influențeze negativ concurența, însă un comerciant cu 20000 de bucăți, printre mii de alți comercianți care vând milioane de bucăți, are tot dreptul să folosească și 1 milion de € ca preț pentru fiecare sticluță din marfa sa.
    • Like 1
  • Corina check icon
    Putem vorbi aici și de patronii profitori. Zilele acestea tot cresc prețul la produsele de panificație, de exemplu.
    • Like 0
  • Cum se combat speculanții ? Simplu : controlezi comercianții ca să vândă ”numai prin față” și cantitate limitată pentru o persoană. Deci, control la comercianți (dar ... și la controlori) !
    • Like 0
  • Si totusi nu inteleg de ce a cumparat americanu ala atat amar de insecticid? Daca era vorba de dezinfectanti avea o logica, dar insecticid? Doara nu s-au speriat americanii de epidemie si s-au pus pe aprovizionat masiv cu insecticid sa nu cumva sa ramana fara.
    • Like 1
    • @ Ghibu Dani
      De fapt cumparase dezinfectat si servetele umede pe care dorea sa le vanda pe Amazon. Aceasta platforma, luand masurti contra speculei, nu i-a permisa vanzarea produselor si la un moment dat nu mai permitea vanzarea produselor in legatura cu cou coronovirus (spirt, dezinfectat, servetele antibacteriene, masti etc.). Unii cumparau servetele cu $1 si le vindeau cu $20.
      Intre timp, a fost obligat sa-si doneze stocul de materiale.
      Articolul original, care a creat multa valva in SUA, poate fi citit la acest link: https://www.nytimes.com/2020/03/14/technology/coronavirus-purell-wipes-amazon-sellers.html?searchResultPosition=2 Asta ca sa vezi si un pic cum gandeste un speculant.
      Continuarea articolului este aceasta: https://www.nytimes.com/2020/03/15/technology/matt-colvin-hand-sanitizer-donation.html?searchResultPosition=1
      • Like 0


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult