Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Primele două obiective ale Secției „independente” create de Partid: preluarea de la DNA a dosarului lui Liviu Dragnea și blocarea candidaturii lui Kovesi pentru funcția de procuror-șef al UE

Adina Florea

Secția de investigare a magistraților a încercat în trei rânduri să preia dosarul Tel Drum de la DNA, cererile fiind formulate la datele de 21 decembrie 2018, 17 ianuarie si 31 ianuarie 2019, scrie Ziare.com, citând un răspuns transmis redacției de Direcția Națională Anticorupție. ȘefulPSD, Liviu Dragnea, este urmărit în acest dosar pentru constituirea de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracțiuni privind deturnarea de fonduri euopene, fapte ce ar fi fost comise pe vremea când acesta era.

Potrivit DNA, în primele două cereri timise. Secția de investigare a magistraților nu a furnizat niciun temei legal pentru preluarea dosarului, astfel că i-au fost cerute clarificări. În ultima dintre ele, a susținut că DNA nu ar mai avea competență de soluționare a acestui dosar, "deoarece unele dintre persoanele împotriva cărora se efectuează urmărirea penală au calitatea de magistrați", scrie Ziare.com.

 „La data de 14 februarie 2019, în răspunsul transmis de către DNA Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, se arată că nu există niciun criteriu care să atragă competența Secției, niciuna dintre persoanele față de care se efectuează urmarirea penală neavând calitatea de magistrat", a precizat DNA.

Secția de investigare este considerată principalul instrument politic de subordonare a Justiției, iar înființarea ei a fost contestată dur de Comisia Europeană, prin Comisia de la Veneția, GRECO și MCV. Iar ministrul Justiției, Tudorel Toader i-a acordat marți puteri sporite, printr-o ordonanță de urgență, aceasta fiind scoasă de sub autoritatea procurorului genera, În urma modificărilor, Toader blochează posibilitatea ca procurorul general, Augustin Lazăr, să infirme a actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice. Șeful Secției speciale de anchetare a magistraților va fi cel care dispune în cazul infracțiunilor ce țin de competența Secției (și nu procurorul general). În prezent, procurorul general ar fi putut infirma unele acte pe care le consideră nelegale sau netemeinice. 

În prezent, Adina Florea ocupă funcția de adjunct al procurorului șef al secției de investigare a magistraților. Procurorul șef este Gheorghe Stan. Tot Adina Florea este procurorul de caz în dosarul deschis pe numele Laurei Codruța Kovesi după un denunț al fugarului Sebastian Ghiță. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce surpriza, n-as fi crezut! :))
    • Like 0
  • Ionel check icon
    Ce parere aveti de "Programul de cooperare intre Parchetul General al Romanie si Procuratura Generala a Federatiei Ruse" al luiKovesi din 12 ianuarie 2012, girat de Augustin Lazar la 18 decembrie 2017 !!?? Vezi :
    http://www.national.ro/dezvaluiri/sluga-lazar-fugarita-de-fsb-649601.html/#ixzz5g4bJkY5l
    enational.ro
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult