Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Șeful ANAF face un tablou șocant: în România ar lucra peste 400.000 de persoane în industria videochat-ului. Spre comparație, numărul profesorilor este de doar 237.000

Lucian Heiuș

Foto: Inquam Photos

Industria videochat-ului a explodat în ultima perioadă în România, la noi în țară fiind înregistrate peste 5.000 de firme care au acest obiect de activitate, a spus joi seară președintele ANAF, Lucian Heiuș la Digi24. „Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen. ”, a mai spus președintele ANAF.

Potrivit lui Heiuș, peste 400.000 de români ar lucra în această industrie. „Sunt discuții că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari, însă ce e interesant este că 99% din venituri nu sunt de la cetățeni români, ca să fie foarte clar. Românii care urmăresc aceste platforme sunt într-un număr foarte mic, însă banii sunt făcuți în România și plătiți în România și avem multe acțiuni de contor pe firmele de videochat. Și cu ani în urmă erau. Mulți nu înțelegeau că, de fapt, este o activitate, că ar trebui să aibă angajați, persoanele care prestează acea muncă și cred că e un proces mult mai vechi. Astăzi avem instrumentele necesare pentru a putea monitoriza și acționa asupra acestor industrii”, a mai declarat Heiuș.

Potrivit INS, în România lucrează 237.000 profesori, un număr mult mai mic decât cel al persoanelor care ar lucra, potrivit șefului ANAF, în videochat.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate p...sdele sub 30 ani fac videochat in Romanica.. Pe bune?
    Ce vreti sa faca ? Studii? Munca ? Sa ajunga profesori ? Din asta se moare de foame si ti se da cu flit in tara asta nenorocita.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Articolul reușește un sofism interesant, care să inducă ideea că buba învățământului sunt profesorii puțini. N-aș vrea să facem o comparație cu videochat-ul, dar putem face o comparați cu sistemele performante de educație. În timp ce noi avem un tort feliat în mii de bucăți, sistemele performante comasează disciplinele. Noi avem biologie, chimie, geografie etc., (fiecare cu profesorul aferent) în timp ce în sistemele performante există o disciplină numită ȘTIINȚELE NATURII, care asigură câte puțin din toate. Desigur, dacă un elev își descoperă pasiunea pentru biologie ca arie separată, școala pune la dispoziție un opțional de biologie.
    Noi nu avem prea puțini profesori, ci prea mulți. Asta pentru că sistemul de educație românesc este mozaicat. De aici și analfabetismul funcțional, care nu apare în sistemele în care disciplinele sunt predate integrat și transdisciplinar.

    Problema e veche și discutată încă din anii 90: educația românească este o uzină socialistă. Mare, multă și fără rost. E de înțeles că singurul motiv pentru care nu se trece la un învățământ performant e masa mare de profesori șomeri cu care ne-am alege. O materie intitulată ȘTIINȚE NATURALE sau ARTE (literatură, muzică și arte plastice) nu poate fi predată decât de un singur profesor. Asta înseamnă că restul sunt disponibilizați.

    Industria românească a suferit acest șoc imediat după Revoluție, când marile uzine au fost restructurate pentru a asigura trecere de la economia socialistă la cea capitalistă.

    Încă mai așteptăm trecerea de la educația socialistă la cea capitalistă, care întârzie să apară. Și urmează să apară, din moment ce socialismul și comunismul s-au dovedit nocive.
    • Like 1
  • Nu înțeleg mirarea șefului anaf devreme ce in România se practica la greu protecția socială a demnitarilor , politicienilor și a "specialilor" . Profesorii sunt trecuți la "și altele". Nu au nici prestigiul nici veniturile din trecut. Pur și simplu nu sunt luați în calcul. Evident că o videochatista sau un interlop larg promovați la emisiunile de divertisment sau pe rețelele de socializare ca modele de succes câștigă mult mai bine decât niște profesori și atunci ne miram de nivelul de educație din România. ANAF-UL privește aceste activități doar că pe o sursa de venit la bugetul de stat dar e greu să convingi astfel de contribuabili la conformare voluntară când de exemplu banii strânși din astfel de activități repudiate de puritani se duc în pensiile speciale ale lui Dorneanu de exemplu.
    • Like 3
  • Nume check icon
    Nu inteleg de ce este un lucru atat de socant? Dimpotriva, as putea spune ca este chiar foarte productiv. De la o meserie care nu a existat, sistemul romanesc de invatamant a dezvoltat o forta de munca cu inalta calificare, posibil meseria cu cei mai multi prestatori din Romania si posibil si meseria cu cele mai mari venituri pe prestator. Felicitari!
    • Like 0
    • @ Nume
      Marina check icon
      Performanța în acest domeniu aparține societății românești în ansamblu, nu doar sistemului de învățământ. Îmi imaginez discursul: "Mulțumesc tuturor celor care au fost și sunt alături de mine, părinți, profesori, prieteni, guvernanți....și nu în ultimul rând clienți!"
      • Like 4
    • @ Marina
      Nume check icon
      De acord. Nu este numai invatamantul. Este toata societatea romaneasca!
      • Like 1
    • @ Nume
      atunci ar trebui sa desfiintam monogamia si fidelitatea conjugala. ce nevoie mai avem de ele ?
      • Like 0


Îți recomandăm

Bloc operator Sanador

Când intri într-o astfel de „navă spațială” numai ca să o vizitezi, te gândești că următorul pas în tehnologie nu e foarte departe: specialiștii consultați în prezent de la distanță, prin videoconferință, vor fi prezenți în sală sub formă de hologramă. Sau, de ce nu- se vor teleporta pentru a-i asista pe colegii lor, când aceștia le solicită sprijinul.

Citește mai mult

Angajat dându-și demisia

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft. Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor, lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult