Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Șeful ANAF face un tablou șocant: în România ar lucra peste 400.000 de persoane în industria videochat-ului. Spre comparație, numărul profesorilor este de doar 237.000

Lucian Heiuș

Foto: Inquam Photos

Industria videochat-ului a explodat în ultima perioadă în România, la noi în țară fiind înregistrate peste 5.000 de firme care au acest obiect de activitate, a spus joi seară președintele ANAF, Lucian Heiuș la Digi24. „Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen. ”, a mai spus președintele ANAF.

Potrivit lui Heiuș, peste 400.000 de români ar lucra în această industrie. „Sunt discuții că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari, însă ce e interesant este că 99% din venituri nu sunt de la cetățeni români, ca să fie foarte clar. Românii care urmăresc aceste platforme sunt într-un număr foarte mic, însă banii sunt făcuți în România și plătiți în România și avem multe acțiuni de contor pe firmele de videochat. Și cu ani în urmă erau. Mulți nu înțelegeau că, de fapt, este o activitate, că ar trebui să aibă angajați, persoanele care prestează acea muncă și cred că e un proces mult mai vechi. Astăzi avem instrumentele necesare pentru a putea monitoriza și acționa asupra acestor industrii”, a mai declarat Heiuș.

Potrivit INS, în România lucrează 237.000 profesori, un număr mult mai mic decât cel al persoanelor care ar lucra, potrivit șefului ANAF, în videochat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate p...sdele sub 30 ani fac videochat in Romanica.. Pe bune?
    Ce vreti sa faca ? Studii? Munca ? Sa ajunga profesori ? Din asta se moare de foame si ti se da cu flit in tara asta nenorocita.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Articolul reușește un sofism interesant, care să inducă ideea că buba învățământului sunt profesorii puțini. N-aș vrea să facem o comparație cu videochat-ul, dar putem face o comparați cu sistemele performante de educație. În timp ce noi avem un tort feliat în mii de bucăți, sistemele performante comasează disciplinele. Noi avem biologie, chimie, geografie etc., (fiecare cu profesorul aferent) în timp ce în sistemele performante există o disciplină numită ȘTIINȚELE NATURII, care asigură câte puțin din toate. Desigur, dacă un elev își descoperă pasiunea pentru biologie ca arie separată, școala pune la dispoziție un opțional de biologie.
    Noi nu avem prea puțini profesori, ci prea mulți. Asta pentru că sistemul de educație românesc este mozaicat. De aici și analfabetismul funcțional, care nu apare în sistemele în care disciplinele sunt predate integrat și transdisciplinar.

    Problema e veche și discutată încă din anii 90: educația românească este o uzină socialistă. Mare, multă și fără rost. E de înțeles că singurul motiv pentru care nu se trece la un învățământ performant e masa mare de profesori șomeri cu care ne-am alege. O materie intitulată ȘTIINȚE NATURALE sau ARTE (literatură, muzică și arte plastice) nu poate fi predată decât de un singur profesor. Asta înseamnă că restul sunt disponibilizați.

    Industria românească a suferit acest șoc imediat după Revoluție, când marile uzine au fost restructurate pentru a asigura trecere de la economia socialistă la cea capitalistă.

    Încă mai așteptăm trecerea de la educația socialistă la cea capitalistă, care întârzie să apară. Și urmează să apară, din moment ce socialismul și comunismul s-au dovedit nocive.
    • Like 1
  • Nu înțeleg mirarea șefului anaf devreme ce in România se practica la greu protecția socială a demnitarilor , politicienilor și a "specialilor" . Profesorii sunt trecuți la "și altele". Nu au nici prestigiul nici veniturile din trecut. Pur și simplu nu sunt luați în calcul. Evident că o videochatista sau un interlop larg promovați la emisiunile de divertisment sau pe rețelele de socializare ca modele de succes câștigă mult mai bine decât niște profesori și atunci ne miram de nivelul de educație din România. ANAF-UL privește aceste activități doar că pe o sursa de venit la bugetul de stat dar e greu să convingi astfel de contribuabili la conformare voluntară când de exemplu banii strânși din astfel de activități repudiate de puritani se duc în pensiile speciale ale lui Dorneanu de exemplu.
    • Like 3
  • Nume check icon
    Nu inteleg de ce este un lucru atat de socant? Dimpotriva, as putea spune ca este chiar foarte productiv. De la o meserie care nu a existat, sistemul romanesc de invatamant a dezvoltat o forta de munca cu inalta calificare, posibil meseria cu cei mai multi prestatori din Romania si posibil si meseria cu cele mai mari venituri pe prestator. Felicitari!
    • Like 0
    • @ Nume
      Marina check icon
      Performanța în acest domeniu aparține societății românești în ansamblu, nu doar sistemului de învățământ. Îmi imaginez discursul: "Mulțumesc tuturor celor care au fost și sunt alături de mine, părinți, profesori, prieteni, guvernanți....și nu în ultimul rând clienți!"
      • Like 4
    • @ Marina
      Nume check icon
      De acord. Nu este numai invatamantul. Este toata societatea romaneasca!
      • Like 1
    • @ Nume
      atunci ar trebui sa desfiintam monogamia si fidelitatea conjugala. ce nevoie mai avem de ele ?
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult