Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Shari sau Sushi Meshi – cum să faci orez pentru sushi

Știi deja cum să fierbi orezul, fără aparat de gătit, într-un ceaun sau tuci neaderent cu pereții groși, cum ai văzut aici. (O mică sugestie: dacă fierbi orez special pentru sushi, reglează cantitatea de apă fin cu câțiva mililitri mai jos. O țârucă, nu mult.) Mai e un singur pas până la orezul de sushi, adică trei ingrediente. Oțet, zahăr și sare. 

Pentru ușurință, reiau un pic cantitățile. Înainte de toate, e bine să știi cam cât orez ai nevoie. Pentru sushi, calculezi în funcție de câte bucăți vrei să faci: un nigiri cântărind 15-20 grame, pentru 50 ai nevoie să faci orez de sushi (shari) din 450 grame de orez. Dacă faci maki sushi (rulouri), acestea sunt de două feluri: Futomaki (rulouri groase) și Hosomaki (rulouri subțiri). La un Futomaki intră aproximativ 230 de grame de shari. La Hosomaki, între 80-90 de grame.

Cum am mai spus, niciodată n-am căutat să obțin o anumită cantitate de orez, indiferent pentru ce l-am gătit, întotdeauna am făcut mai mult decât îmi trebuia. Ce a rămas, am congelat și l-am gătit ulterior (orezul decongelat, tocmai pentru că e sfărâmicios și ușor deshidratat, e ingredientul ideal pentru feluri ca cha-han sau omuraisu).

Cantitățile de mai jos sunt pentru cam 900 grame de orez fiert, adică orezul rezultat din fierberea a 450 grame de orez (sau pentru cei cu aparate 3 go) după metoda de aici: https://youtu.be/wzInm4p1NuM.

Pentru Sushi Zu (oțet pentru sushi)

  • Oțet de orez – 80 ml
  • Zahăr – 40 grame
  • Sare – 10 grame

Amestecă într-un vas la foc mic oțetul, zahărul și sarea, fără să dea în foc, până se dizolvă complet. Felicitări, tocmai ai obținut Sushi Zu.

Când s-a răcit, îl torni peste orezul fierbinte, într-un vas încăpător, amestecând cu o paletă tăind brazde în diagonală, apoi răsturnând bulgării încă nemărunțiti. Scopul amestecării e ca oțetul să se răspândească uniform în tot orezul, dar să-l și aereze, deci îți recomand să amesteci cu blândețe, nu vrei să obții o pastă. În timp ce amesteci, e bine să mai faci rost de o mână cu care să ventilezi orezul, să se răcească și să se evapore surplusul de lichid, ca bobul de orez să rămână frumos, lucios și lipicios.

După ce s-a răcit, îl poți fie mânca în Poke (rețeta aici: https://youtu.be/-QUb_ZBV1LA) sau Chirashi Zushi, poți face Nigiri Zushi (sushi-ul clasic), Maki Zushi (rulouri), Te Maki (rulouri tip cornet) sau Gunkan Maki (rulouri cu nori). Despre acestea și multe altele, în episoadele următoare.

***

Pentru restul de rețete, mai vechi și mai noi, nu uita să te abonezi la canalul de YouTube: https://bit.ly/2SMuJUk

Mă poți găsi și pe Instagram aici: https://www.instagram.com/joji_retete_din_japonia/

Dacă nu ai dat încă like paginii de Facebook, o poți face aici: https://www.facebook.com/retetedinjaponia/

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult